28 September 2010

Brizzly improves web interface before Twitter*

In spite of the increasing competition from the new Twitter web interface, the third-party clients are still alive and well, adding their ideas to the Twitter ecosystem. Today my favorite Twitter client, Brizzly, released an update with an impressive – and much awaited – set of improvements. Like other much more notorious bloggers, I started to write about it on Google Buzz, but soon I began discovering other small changes and switched to a full blog post; besides, Brizzly deserves one. Brizzly update announcement

21 September 2010

How to add label-specific feeds to Blogger

A couple of months ago I wrote explaining how to add a auto-generated page based on a label to the Blogger standard widget. It proved fairly popular: it’s the most commented post my blog until now, tied with an older one about Google Reader’s “Send To” feature. I complained back then that I didn’t found a way to add the label-specific feed to the page, making it even more like a stand-alone mini-blog. In the mean time I gained more experience with Blogger’s template system and so discovered a way to add these extra feeds.

As most of the advanced tweaks, this will require manually editing the blog template, so it’s probably a good idea to back the original up first. Afterwards head on to the ‘Design’ section in the Blogger dashboard, switch to the ‘Edit HTML’ tab and check ‘Expand widget templates’. Here search for the following line, which is responsible for generating the standard feeds (RSS, atom and comments) on the blog:

<b:include data='feedLinks' name='feedLinksBody'/>

19 September 2010

Isaac Asimov – Sfârșitul Eternității

in Bucuresti, Romania

Sfarsitul Eternitatii de Isaac AsimovDacă Asimov e cunoscut în principal pentru ciclurile monumentale Roboții și Fundația, eu consider una din povestirile lui mai rar menționate drept cea mai bună realizare a sa, prefațând în același timp celelalte romane într‑un mod original. Poate tocmai această originalitate, ieșirea din tiparele cu care cititorii s‑au obișnuit la Asimov, a contribuit atât la relativa obscuritate cât și la calitatea ei.

La prima vedere, „Sfârșitul Eternității” e un viitor alternativ complet independent și poate fi parcursă fără nici o cunoștință despre celelalte opere ale lui Asimov. Mai ambițioasă decât Fundația, Eternitatea se aventurează mult mai departe în viitorul posibil al omenirii, pe sute de mii și milioane de ani. Dar acest viitor e fundamental diferit de majoritatea viziunilor oferite de autorii SF: în loc să părăsească Pământul pentru a cuceri stelele, oamenii trăiesc în continuare pe planeta originală. Diversele societăți și culturi care în alte romane se dezvoltă în spaţiul extraterestru, aici se înșiruie în viitor, secol după secol. Singura conexiune dintre ele: Eternitatea, o organizație aproape exclusiv masculină care se folosește de călătoria în timp pentru a ține acest întreg eșafodaj temporal într‑un echilibru instabil.

Concepția despre natura timpului e de asemenea deosebită și cât se poate de potrivită ideii romanului: în loc de ramificarea incontrolabilă în nenumărate universuri alternative, cum presupune mecanica cuantică că ar fi urmarea unei modificări temporale, timpul Eternității e flexibil și docil ca o coardă de vioară care vibrează după cum îi comandă maestrul. Sau ca un copac a cărui creștere viitoare e controlată tăindu‑i din timp anumite ramuri, înainte ca acestea să strice armonia generală a coroanei. Iar acesta este și scopul Eternității: să asigure supraviețuirea și bunăstarea majorității oamenilor, eliminând deviațiile nedorite ca de exemplu un număr crescut de consumatori de droguri. Totuși, binele multora nu vine fără un preț: ca efect secundar, modificările elimină și dezvoltări științifice și culturale excepționale, ca să nu mai vorbim de miliardele de ființe umane ale căror vieți se schimbă sau chiar dispar, ca și cum n‑ar fi existat niciodată. Această continuă intervenţie preventivă este principalul motiv pentru care oamenii au rămas după atâtea milenii pe Pământ și societățile de‑a lungul liniei temporale se pot înțelege cu ușurință în ciuda diferenţelor inevitabile.

Personajul principal este Tehnicianul de vârf Andrew Harlan, una dintre activitățile de bază ale Eternilor, alături de Sociologi, Calculatori, Statisticieni. Tehnicienii sunt agenții de teren, cei care călătoresc efectiv în timpul normal pentru a efectua Schimbările de Realitate, în timp ce ceilalți contribuie la identificarea problemelor de rectificat și la calcularea celei mai bune acțiuni, a Schimbării Minime Necesare care să asigure Răspunsul Maxim Dorit. Din acest punct de vedere, organizația se apropie simțitor de A Doua Fundație și de conceptul psihoistoriei, care se bazează și ea pe tehnici matematice pentru a realiza o predicție probabilistică a viitorului. Însă Eternitatea are în plus posibilitatea de a‑și verifica rezultatele aproape imediat.

12 September 2010

Predicting browser market share

I saw an article some days ago where the author claimed that If the current growth of Chrome will remain at a steady pace for the next few months, […] it will surpass Firefox in around last quarter of 2011. Although I prefer Chrome to other browsers and use it daily, I cannot agree with this assessment, especially since the author doesn’t make his numbers public. Chrome has indeed grown at a steady pace in the last months, but the rate is nowhere near enough to catch up to Firefox until the end of next year. Not there is any guarantee the current growth will continue. And people have been overestimating Chrome’s growth ever since it was launched: this article on TechCrunch predicted it will catch up to Firefox in two years, which obviously didn’t happen. 

Nevertheless, the article made me wonder if I could do a better job of predicting the short term evolution of browsers. A linear trend is not really suited in this case: extending it too far into the future will lead to nonsensical results, because market share cannot grow beyond 100% or shrink under 0%. A better representation would be the Markov chain, a model I learned about in college aimed at predicting the evolution of products on a competing market. It starts with a simple assumption: in the next period, a user can either stick with the same product – in this case browser – or switch to one of the others. The probabilities for these actions are summed up in a n by n matrix that can be used to predict future market share or even a ‘steady state’, a market equilibrium, if nothing disrupts the current evolution.