31 January 2012

Troubleshooting Blogger’s threaded comments

Earlier this month introduced a long-awaited feature, native threaded comments – with only one level, but still pretty nice to delimit conversations. The instructions sounded easy enough, just a couple of settings to change and the new reply system should kick in. Unfortunately in practice both myself and many other have stumbled across a couple of problems…

If you have Blogger’s commenting feature enabled, “Blog Feed” set to “Full”, and are using “Embedded” comments, then you’re ready to start a discussion with your readers. To check, or change your feed settings, select: “Settings” > “Other” >, and then “Full” from the “Allow Blog Feed” dropdown.

29 January 2012

Site search for top-level domains on Google search

Restricting search results to a particular site can be a very effective way to narrow down your results, but unfortunately it’s not very easy to use, requiring you to either go through the ‘Advanced Settings’ or manually add the site: operator to the query. It looks like recently made some changes to make the feature more prominent. For some top-level domains – I saw it first for and later for a number of news organizations like The New York Times, The Atlantic, The Guardian and the German Deutsche Welle and even NASA – the one-box triggered by a search for their name now contains a small search box at the bottom; from there the user can immediately start a search inside that particular site. It’s probably safe to assume that users searching for the name of an organization would want to find content from the site; this saves visitors a trip to the home page and the time used to track down the native search. There doesn’t seem to be a clear rule for which site this new site-search box is triggered; maybe it’s a feature that is still being tested or it is rolling out to more domains in the future. Google site search from search results

Kazuo Ishiguro - Rămășițele zilei

in Bucharest, Romania

Kazuo Ishiguro Ramasitele zileiE greu să vorbești despre Kazuo Ishiguro fără să amintești dubla lui moștenire culturală, japoneză prin naștere și britanică prin adopție – mai apropiate decât ai putea crede la prima vedere – care îi marchează atât stilul cât și subiectele romanelor sale. Povestit din perspectiva unui majordom autentic la Darlington Hall, Rămășițele zilei se situează evident la capătul extrem de british al spectrului său.

Romanul ia forma unui jurnal de călătorie, un tur cu mașina de câteva zile prin provincia engleză recomandată de atlasele de călătorie The Wonder of England. Dar ca orice jurnal care se respectă, din el aflăm mai mult despre posesorul lui decât despre regiunile pe care le vizitează. Stevens se lansează în lungi monologuri despre profesia de majordom, rememorează cele mai importante reuniuni la conacul Darlington Hall și munca diplomatică în care se implicase lordul Darlington în urma Primului Război Mondial pentru a ușura povara despăgubirilor cerute Germaniei și contactele din ce în ce mai apropiate ale lordului cu ambasadorul nazist, Herr Ribbentrop.

Primul capitol în special este dedicat concepției lui Stevens despre propria meserie, un subiect căruia i‑a acordat o mare atenție de‑a lungul vieții, atât în propriile gânduri, cât și în conversațiile cu ceilalți membrii ai profesiei sale. Deși nu e cea mai palpitată lectură, ideile care se conturează aici ne dau o imagine foarte bună despre Stevens, despre idealurile sale de demnitate și profesionalism; iar în restul romanului avem ocazia să‑l urmărim punându‑le în practică, ducându‑le până la ultimele consecințe. Găsim la el o dedicare admirabilă, dorința de a se pune în serviciul unui adevărat lord, contribuind astfel indirect la facerea istoriei, și o etică a muncii de admirat, care cu greu se mai regăsesc astăzi. Un exemplu extrem ar fi încercarea lui de a răspunde ironiilor noului stăpân american de la Darlington Hall în aceeași manieră, deși pentru asta va avea nevoie de mult exercițiu, după cum singur constată. Într‑un fel, el se ghidează după un cod propriu similar cu cel al samurailor din țara natală a lui Ishiguro, axat pe demnitate, ierarhie și onoare; dar ca și aceștia, este prins nepregătit de schimbările radicale ale primelor decenii de secol XX.

28 January 2012

Google Search, plus (some of) Your World

After experimenting with social results for months – sometimes with less than perfect results, the integration of Google+ into Google’s search results became official earlier this month. The reactions have been understandably strong and varied; for some it’s awesome, for others it’s a breach on the integrity of Google Search and as such is breaking the implicit promise to users that search will always be unbiased; and of course, there is the feeling that you are forced into using Google+, otherwise you will find yourself devalued in the search results. Competitors in the social game, especially , have also complained, seeing the move as anticompetitive, unfairly promoting Google+ in detriment of more established networks. Google Search plus Your World

20 January 2012

Hide Blogger’s default message box

I’ve written a series of articles on how to add a label page to the native ‘Pages’ widget in , essentially transforming it in a sub-blog, which can even have it’s own RSS feed. There’s just one small detail missing from this setup: a way to hide the message box that Blogger displays by default on label and search pages – which doesn’t look very good – a tweak that even my readers requested. There are two methods to achieve this, depending on your necessities:

First method – easy, but non-customizable

The easier and safer way is to simply add a small CSS code snippet to the blog template. On the plus side there is no need to manually edit the HTML template and this wont break future features released from Blogger. But the disadvantage is that it will remove all messages indiscriminately, both from label pages and search results, which could confuse some users. If you choose this method, follow these steps:

  • From the Blogger Dashboard go to ‘Template Designer’ (under ‘Design’ in the old Blogger design or under ‘Layout’ in the new design);
  • Navigate to ‘Advanced’ ► ‘Add CSS’ and paste the following code in the text box:
    .status-msg-wrap { display: none; }
  • Click ‘Apply to Blog’ to save and return to the dashboard.

If you later want to remove this customization, follow the same steps and delete the line of CSS code mentioned above.

16 January 2012

Notification emails about weekly activity from Google+

It’s been a while since I actively visited Google+ – actually since about the time decided to force Plus in weird ways on perfectly functional apps; I only visit it through links on or search results. It’s hard to say if my preference reflects an overall trend, because the reports about the adoption of Google+ are conflicting at best. Last week I got a small ‘push’ towards Google’s social network: a notification email containing a weekly digest of recent activity from my circles. It’s the first time I saw such a mail from Google+, so it’s hard to say if that’s common practice or just directed at users like me, who more or less abandoned the place. You could certainly see reminders like this as a small indication that the social initiative isn’t getting enough engagement or returning users. I receive similar daily digest emails from Quora and I didn’t see them making many headlines lately. Google Plus weekly digest emails

Looking through my account settings, I noticed an option to turn these digest emails off: it’s under “Manage email subscriptions” ► “Occasional updates about Google+ activity and friend suggestions” – funny, I don’t remember enabling it and I am usually very thorough about these things. Another setting – this time fortunately not enabled by default – lets Google automatically add a Google+ page to my circles if I search for + followed by the page's name – hmm, I’m not sure I would ever want do do that…

08 January 2012

Alastair Reynolds - Revelation Space

in Bucharest, Romania

Alastair Reynolds Revelation SpaceDupă cinci secole de expansiune în spațiu, oamenii s‑au răspândit pe numeroase planete și au început să descopere specii extraterestre stranii și relicvele altor civilizații dispărute de mult. Împrumutându‑și numele întregului univers creat de Alastair Reynolds, romanul de față e primul dintr‑o trilogie plasată în această lume alternativă, pe lângă alte romane cu intrigă de sine-stătătoare și mai multe povestiri, dintre care în România n‑au fost traduse pănă acum decât Câinii de diamant. Zile pe Turcoaz.

Pe Resurgam, o colonie veche de doar câteva decenii, original dedicată studiului arheologic, Dan Sylveste este hotărât să descopere cu orice preț cauza dispariției rasei Amarantin. La prima vedere ei nu atinseseră decât un stadiu de dezvoltare preindustrial când o masivă explozie solară a sterilizat planeta, eliminând orice formă de viață, inteligentă sau nu. Sylveste este însă convins că motivul este ceva mai complex și ar putea amenința și omenirea, la nouă sute de mii de ani de la Eveniment. Dar situația politică este tulbure și în curând el se trezește înlăturat de la conducerea micii comunități și arestat pentru următorii zece ani, în timp ce noua facțiune la putere se reorientează către teraformarea planetei ostile, biciuită de furtuni gigantice de praf, cam ca Marte în sistemul solar. La zeci de ani‑lumină distanță, nava interstelară Nostalgia for Infinity se îndreaptă spre Yellowstone în căutarea aceluiași Sylveste pentru a‑i ajuta să‑și vindece Căpitanul, afectat de o maladie nanotehnică care amenință să infecteze întreaga navă. La bordul ei se desfășoară o luptă surdă între Triumvirul Ilia Volyova și ofițerul responsabil de arme Boris Nagorny, ale cărui coșmaruri l‑au dus la paranoia. Iar în Chasm City, mercenara Ana Khouri este recrutată de o misterioasă persoană care se identifică doar drept Domnișoara pentru a‑l omorî pe Sylveste. Ea va trebui să aștepte în somn frigorific câteva zeci de ani până când echipajul Nostalgiei Infinitului îi va oferi ocazia de a porni pe urmele lui, spre Resurgam. Cele trei puncte de vedere alternează de‑a lungul romanului, convergând de‑a lungul anilor‑lumină și temporali spre izolata colonie din sistemul stelei Delta Pavonis.

05 January 2012

New icons for Google Chrome apps

Upon starting today, I noticed a couple of the icons for Google Apps on the New Tab page have changed overnight – namely Google Calendar, Reader and Maps – presumably another minor step in the major Google redesign we have been experiencing for months now. The change only took a couple of minutes to propagate to my other version of Chrome, the Canary Channel. If you check the Chrome Web Store, the apps already display the new icons there; has a different icon as well, which will probably be rolled out to the installed apps in Chrome. Unfortunately, there doesn’t seem to be any new functionality added to the apps, they remain simple hyperlinks to the online services. Especially the Calendar app could learn some tricks from the website, which changes the favicon daily to reflect the current date.

New Chrome icons for Calendar, Reader and Maps
New icons for apps in Google Chrome
New Chrome icon for YouTube app
New icon for YouTube apps in the Google Web Store

01 January 2012

Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

in Bucharest, Romania

Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboiPuține lucruri au mai rămas din studiile din liceu – sau cum ar spune una din profesoarele mele: Cultura generală e ceea ce rămâne după ce uiți tot – și probabil mulți s‑ar grăbi să‑mi dea dreptate. Dar din lecturile obligatorii de literatură română tot am descoperit niște autori români care mi‑au plăcut – în speță Camil Petrescu și Mircea Eliade. Dacă de Noaptea de Sânziene am vorbit deja, am început să‑l recitesc și pe Camil Petrescu, la cam zece ani distanță. Deși în linii mari îmi aminteam intriga, romanul m‑a surprins în moduri noi, pe care nu cred că le remarcasem prima dată.

Un bandaj aplicat prea multe zile pe o rană și se lipește de ea de nu‑l poți desface decât cu suferințe de neîndurat… dar două suflete care s‑au împletit… au crescut apoi laolaltă?

Prima parte disecă relația dintre Ștefan Gheorghidiu și soția Ela, de la apropierea de început – mai mult la inițiativa ei, din câte aflăm – la formarea cuplului și căsătorie – cu scena de o intimitate naturală, ocupând un întreg capitol, când el îi explică ei evoluția sistemelor filozofice, și care ar merita în sine un comentariu mai extins – la apariția primelor certuri și bănuieli de adulter, urmate de despărțiri și reîmpăcări din ce în ce mai dureroase, totul din perspectiva lui Ștefan. Tocmai punctul de vedere unilateral dă o tensiune aparte întregii povești de dragoste, pentru că Ștefan nu se luptă numai cu durerea trădării de către femeia iubită, cu prăbușirea idealurilor lui de iubire, ci și cu incertitudinea propriilor sale concluzii, care din exterior pot părea exagerate, orbite de o gelozie nelalocul ei. E aici ceva din drama umană: dorința continuă de a fi împreună cu cineva, de a aparține unei comunități – chiar și una restrânsă la doi, o familie – cuplată cu imposibilitatea de a o atinge la modul absolut, de a ști cu claritate ce gândesc și simt cei din jur.

– Lasă‑mă‑n pace… niciodată n‑am priceput nimic… ce naiba vor toți filozofii aceștia?
– Să‑i iubești tu… cred că nimic mai mult… Așa o fată slută ca tine…