30 November 2012

The New York Times: “Scientists See Promise in Deep-Learning Programs”

But what is new in recent months is the growing speed and accuracy of deep-learning programs, often called artificial neural networks or just “neural nets” for their resemblance to the neural connections in the brain.

There has been a number of stunning new results with deep-learning methods, said Yann LeCun, a computer scientist at New York University who did pioneering research in handwriting recognition at Bell Laboratories. The kind of jump we are seeing in the accuracy of these systems is very rare indeed.

John Markoff

Skynet? Not so fast! says another article:

26 November 2012

IE10 on Windows 7: not much to see

IE10 preview on Win7 automatic updatesUnlike the previous release preview, when the new Internet Explorer was installed separately in an control-less window, version 10 for Windows 7 runs in the same IE9 interface, replacing only the rendering engine in the background. In this sense it’s almost like installing frame. Naturally, this approach has advantages and disadvantages; on the plus side the familiar interface and compatibility with existing plug-ins – I don’t have many, but LastPass worked with IE10 from day one. On the downside all the settings have remained unchanged, meaning you won’t find the most controversial feature of IE10, ‘Do Not Track’, listed anywhere. Backup and syncing of settings through SkyDrive is also nowhere to be found. I was expecting some upgrades at least on this front, if the interface was ignored, but maybe these will be delivered with the final release.

Even without fancy gestures, the improved rendering is reason-enough to install the new version. I noticed the change immediately on my blog, where the layout finally looks almost identical to other modern browsers – including the columns in the archive widget. Unfortunately, some sites still fail to properly recognize the improved standards support and block the new Internet Explorer just because it’s called Internet Explorer: TweetDeck doesn’t let you log in and flickr starts throwing errors if you try to use the advanced editor.

25 November 2012

Greg Bear - Eon

in Bucharest, Romania

Greg Bear EonLa începuturile secolului XXI, pe fundalul unui Război Rece prelungit, într‑un moment de echilibru fragil după conflagrația numită Mica Moarte, în sistemul solar apare un vizitator neașteptat, o navă gigantică care se stabilește într‑o orbită largă în jurul Pământului. Într‑o reluare a cursei către Lună, americanii și sovieticii se întrec pentru a ajunge primii la obiectul misterios, a cărui formă este surprinzător de similară cu asteroidul Juno. Botezat Bolovanul de americani, Cartoful de sovietici, Balena de chinezi, asteroidul compartimentat în șapte camere uriașe și evident locuit cândva în trecut reaprinde conflictele și suspiciunea dintre Est și Vest: americanii sosiți primii sunt la conducerea echipelor științifice și militare care explorează interiorul, rușii protestează împotriva rolului lor marginal și acuză – pe bună dreptate – că li se ascund informații vitale. În curând tensiunile culminează într‑o încercare a rușilor de a ocupa prin forță Cartoful, în timp ce pe Pământ armele nucleare dezlănțuie Moartea.

Comparat de multe ori cu Rendezvous cu Rama, Eon are destul de puține în comun în afară de premisa originală. Spre deosebire de Clarke, Greg Bear dezvoltă ideea navei sosite din adâncurile spațiului într‑o direcție diferită, implicând universuri alternative, paradoxuri temporale și manipularea continuum‑ului spațiu‑timp la o scară greu de imaginat. Pentru că a șaptea cavitate nu e doar un hangar imens, ci punctul de ancorare al unui întreg univers artificial cilindric, Calea, întreținut de mașinăriile din a șasea cavitate. Clarke se mulțumea să pună în fața cititorilor misterul originii și misiunii lui Rama; Bear dezvăluie în roman mult mai multe, de la cum a apărut societatea avansată care locuia în Thistledown la construcția navei-asteroid, misiunea ei și motivul pentru care stoner‑ii au părăsit‑o, avansând de‑a lungul Căii, la adevărata funcție a universului‑conductă.

24 November 2012

The Washington Monthly: “A Fish Story”

This vast protein extraction machine supports surprisingly few American jobs. A 2010 study by the economist James Kirkley at the Virginia Institute of Marine Resources found that the reduction industry has an $88 million economic impact on the Chesapeake Bay region, supplying 300 jobs at Omega Protein during the peak fishing season and 219 jobs in ancillary industries supported by the fishery. Recreational fishing, by comparison, has a $332 million economic impact in Virginia and Maryland, supporting 3,500 jobs, from bait and tackle shops to manufacturers of fishing equipment to charter-boat owners and captains—all of whom have an indirect stake in the health of the menhaden population. Alison Fairbrother

Questionable science, fear-mongering, vital decisions stuck because of corporate interests and lobbying. Where did I see something like this before?

Rolling Stone: “As the World Burns”

Still, even in its diluted form, the House bill alarmed many coal and oil companies. Foreseeing a showdown over climate change, the energy industry had been busy packing Capitol Hill with lobbyists. By last year, according to the Center for Public Integrity, the number of lobbyists devoted to climate change had soared by more than fivefold since 2003, to a total of 2,810 — or five lobbyists for every lawmaker in Washington. I had no idea this many lobbyists even existed in Washington, says former senator Tim Wirth, now head of the United Nations Foundation. Only 138 of the lobbyists were pushing for alternative energy — the rest were heavily weighted toward the old fossil-fuel mafia, most of whom oppose tough carbon caps. The most aggressive foes were coal polluters like Peabody Energy and the Southern Company, an Atlanta-based utility known for its prowess on Capitol Hill. They're kneecap breakers, says one congressional staffer. Jeff Goodell

Fascinating read on the struggle to push climate legislation through the US parliament and on the extreme tactics of the big energy companies to try to stall the proposal and to reduce its effectiveness. This is the dark side of free market and capitalism, working in the short-term interest of whoever holds the most financial power.

21 November 2012

MacStories: “Evernote 5.0 for iOS Review”

I can’t help but going back to mentioning the poor performance of the app. This is not a “nerd problem”: for a system that wants to be everyone’s digital archive, that system needs to be fast, reliable, and trustable. Evernote 5 for iOS is, unfortunately, the exact opposite. There is a slight yet annoying delay with typing in the note editor: sometimes I think the app can’t keep up with my typing, and I’m not that fast. Attaching images to notes is a nightmare: there is Camera Roll integration, but most of the time an attached image doesn’t appear inline until you hit the Done button. Good luck with copying an image from a note and pasting it in another one (it doesn’t work). Federico Viticci

Great, in-depth – and quite lengthy – review! I stopped using Evernote a while ago and went as far as to remove it from my iPhone and move most of the notes to Microsoft’s OneNote. My biggest turn-off was the lack of local cache; I was under the impression that limitation was applied only to free accounts, but the review mentions the same problem with a premium account… The bottom line: a note-taking app must above all be fast, simple to use and available offline; unfortunately Evernote doesn’t get any of these right.

18 November 2012

David Brin - Stones of significance

in Bucharest, Romania

David Brin Stones of SignificanceAm descoperit povestirea aproape din întâmplare pe Kindle; o cumpărasem împreună cu altele, iar apoi uitasem de ea. Acțiunea are loc într‑un viitor îndepărtat, post‑singularitate, în care tehnologia avansată le permite oamenilor să se identifice cu zeii; Pământul chiar e numit în povestire Paradis. Ca și în Aristoi, simbioza dintre conștiința umană și puterea de calcul artificială duce la o augmentare și compartimentare a minții, cu diverse straturi fiecare cu responsabilitatea sa – deși aici acestea nu au individualitate, ci sunt mai mult niște subprocese cu nume generice (house, prudence, cortex, seer, oracle). Prosperitatea societății se bazează pe capacitatea de a previziona evenimentele viitoare – de unde secțiunea mentală oracle, iar personajul central e unul dintre experții care produc simulări masive ale lumii trecute și viitoare. Cealaltă premisă a povestirii, caracteristică pentru Brin, este acceptarea în societate drept cetățeni atât a inteligențelor artificiale cât și a unor inteligențe animale – simieni și cetacee.

To predict is human… but to be right is divine.

Între aceste două tendințe se naște intriga povestirii: o facțiune dorește ca drepturile de cetățean să fie acordate și personalităților virtuale din simulări. Deși propriile estimări îi arată că majoritatea va fi în curând în favoarea ideii, eroul se vede nevoit să caute o metodă prin care această propunere să fie respinsă; alternativa ar fi să se trezească peste noapte cel mai mare despot din istorie, asuprind nenumărate miliarde de „suflete” simulate. Astfel apar întrebări legate de natura realității și conștiinței umane, a limitelor dintre existență și non‑existență, dar din păcate povestirea nu oferă aproape nimic care să nu fi fost deja imaginat de alții și dezvoltat mai pe larg. Însuși contextul în care sunt puse întrebările e atât de distant față de umanitatea actuală încât nu le pot considera mai mult decât niște speculații ezoterice. Situația e înrăutățită de relativa pasivitate a personajului central, care pus în față cu probabilitatea crescută de a pierde nu găsește nici un contra‑argument original, ci se lansează în mai multe simulări, agravând problema pe care încerca s‑o rezolve. O povestire scurtă și ușor de parcurs, dar la fel de ușor de uitat.

16 November 2012

Google Chrome Blog: “Explore the stellar neighborhood with your browser”

Visualizing the exact location of every star in the galaxy is a problem of, well, galactic proportions. With over 200 billion stars, capturing every detail of the Milky Way currently defies scientists and laptops alike. However, using imagery and data from a range of sources, including NASA and the European Space Agency (ESA), we were recently able to take one small step in that direction by plotting the location of the stars closest to our sun.
The result is a new Chrome Experiment called 100,000 Stars that visualizes the stellar neighborhood. Using your mouse or trackpad, you can zoom in and out to explore our galaxy. Zooming in reveals the names of the most prominent stars close to our sun – click each name to learn more about it and see a digital rendition. Aaron Koblin

Awesome! Reminds me of Celestia, a desktop simulator for the Solar System and neighboring stars.

15 November 2012

Official Gmail Blog: “Search for emails by size and more in Gmail”

We're always looking for ways to make it faster and easier for you to find your messages using search in Gmail. So starting today, you can now search emails by size, more flexible date options, exact match and more. Christian Kurmann

Forget about searching by email size (you could always do that quicker and more confortable in a desktop client – and much more), the most important update are the new operators has:userlabels and has:nouserlabels. It solves a problem many users had, of discovering unlabeled messages in Gmail. Previously you could only do that by painstakingly constructing a search query that excluded all your manual labels, which was next to impossible if you had more than ten labels or so. Time to update some answers on Quora, I guess…

13 November 2012

Quora: “What is the easiest spoken language to learn?”

What Are The Hardest Languages to Learn? [infographic]
The Defense Language Institute, one of the USA's top language schools, categorizes languages into four difficulty levels based on the amount of class time they've found it takes native English-speaking students to reach a particular level of fluency.
  • Category I languages, 26-week courses, include Spanish, French, Italian and Portuguese.
  • Category II, 35 weeks, includes German and Indonesian
  • Category III, 48 weeks, includes Dari, Persian Farsi, Russian, Uzbek, Hindi, Urdu, Hebrew, Thai, Serbian Croatian, Tagalog, Turkish, Sorani and Kurmanji
  • Category IV, 64 weeks, includes Arabic, Chinese Mandarin, Korean, Japanese and Pashto
Source: DLI’s language guidelines (ausa.org) Steven Grimm

From the comments: an infographic as well! Although I doubt Romanian is really an ‘easy’ language for foreigners/English native speakers, with common words originating from Slavic languages, complicated plural forms and three genders for nouns (like in German) – neuter is actually a mixture of masculine and feminine – and enclitic definite articles.

Japanese looks very complex though – and I would still like to learn it sometime:

There is polite Japanese, plain Japanese, and then there is honourific Keigo containing 3 honourific languages. The word for 'I' has at least six different words; watashi (polite), watakushi (very polite), boku (for men only, casual), ore (men only, very casual), washi (antiquated) and chin (only used by the Emperor). simonsaysjapan

11 November 2012

Carlos Ruiz Zafón - Umbra vîntului

in Bucharest, Romania
Carlos Ruiz Zafon Umbra vintului

Am cumpărat Umbra vîntului cu ani buni în urmă la recomandarea unei prietene și am încercat s‑o citesc prima oară cam cu trei ani în urmă; și n‑am reușit! M‑am oprit după primele capitole, copleșit de frumusețea scrisului și a poveștii. Poate între timp am devenit ceva mai cinic, pentru că acum dus‑o până la sfârșit, nu fără a fi fascinat de nenumăratele întorsături de frază și de situație, aproape obligat să citesc cu o nerăbdare pe care n‑am întâlnit‑o demult pentru a ajunge mai repede la final.

În acele prime capitole cu care am început demult îl întâlnim pe Daniel Sempere, orfan de o mamă al cărei chip nu și‑l mai poate aminti. Tatăl său îl duce odată ce împlinește unsprezece ani să cunoască secretul meseriei sale de librar, Cimitirul Cărților Uitate. De acolo își poate alege orice carte pentru a avea grijă de ea toată viața, pentru a împiedica înceata cădere în uitare pe care o sugerează Cimitirul. Daniel găsește un exemplar extrem de rar, Umbra vântului de obscurul autor Julián Carax; din acel moment cartea îi pune stăpânire pe viață, aducându‑l în față cu prima lui iubire, Clara Barceló, dar și cu amenințarea lui Laín Coubert, o umbră misterioasă obsedată de a distruge puținele cărți publicate de Carax. Ba mai mult, pe măsură ce Daniel se afundă mai mult în secretele vieții zbuciumate a lui Carax, între cei doi apar paralele stranii, ca și cum existența cărții l‑ar împinge pe Daniel să retrăiască destinul autorului și, poate, să găsească o soluție de a evita sfârșitul lui tragic.

În timp ce străbăteam tunelurile de cărți prin semiîntuneric, fără voia mea am fost cuprins de tristețe și descurajare. Nu mă puteam abține să nu mă gândesc că, dacă eu, din pură întâmplare, descoperisem un întreg univers într‑o singură carte necunoscută din infinitatea acelei necropole, alte zeci de mii rămâneau neexplorate, uitate pentru totdeauna. M‑am simțit înconjurat de milioane de pagini abandonate, de universuri și de suflete fără stăpân, care se cufundau într‑un ocean de beznă, în timp ce lumea care palpita în afara acelor ziduri își pierdea memoria pe neștiute, zi după zi, simțindu‑se cu atât mai înțeleaptă cu cât uita mai mult.

10 November 2012

The Atlantic: “Solving Solar's Biggest Problem Didn't Take Technology Development”

With an internal combustion engine, say, you get to amortize the total cost of the power produced over the many years that you buy fuel for that engine. It's almost like a layaway plan for the power. Imagine if every time you bought a car, you had to buy all the gasoline that would run the car for its lifetime. That'd be an expensive automobile.
Solar finds itself in an analogous situation. The cost of the energy produced over the 20 years you've got the system all comes at the beginning. You are prepaying, essentially, for decades of electricity production when you buy the system. That means only people with substantial cash on hand are likely to put panels on their homes. Who has an extra ten or twenty grand lying around? Alexis Madrigal

The answer is obvious: use bank loans to smooth out the payments over the lifetime of the solar plants. This is actually an example fit for another article I shared recently: solar power is an ‘empowering innovation’, one that will likely generate many jobs – both in research and in mass-producing and selling the products – and high return on investment over the next decades.

09 November 2012

Preview Blogger drafts directly from the post list

The new dashboard design has been steadily improved after launch, even as users constantly moaned about the change. One of the small annoyances bothering me still was the fact that you couldn’t preview drafts or scheduled posts directly from the post list: you had to open the post even you didn't need to change anything and click ‘Preview’ afterwards. On several occasions I also noticed that doing this with a scheduled post would also remove the scheduling, something many people complained about on . Fortunately, in a mini-update, this has been fixed and Blogger now shows a ‘Preview’ link while hovering on scheduled posts and drafts in the list. It should make posts easier to manage especially if you have several not-yet-published and can’t quite remember which one is ready for posting… Blogger preview drafts from post list

07 November 2012

Foreign Policy: “The Myth That Screwed Up 50 Years of U.S. Foreign Policy”

What people came to understand about the Cuban missile crisis -- that JFK succeeded without giving an inch -- implanted itself in policy deliberations and political debate, spoken or unspoken. It's there now, all these decades later, in worries over making any concessions to Iran over nuclear weapons or to the Taliban over their role in Afghanistan. American leaders don't like to compromise, and a lingering misunderstanding of those 13 days in October 1962 has a lot to do with it. Leslie H. Gelb

We may learn from history only if we know the entire truth…

06 November 2012

The New York Times: “A Capitalist’s Dilemma, Whoever Wins the Election”

Ideally, the three innovations operate in a recurring circle. Empowering innovations are essential for growth because they create new consumption. As long as empowering innovations create more jobs than efficiency innovations eliminate, and as long as the capital that efficiency innovations liberate is invested back into empowering innovations, we keep recessions at bay. The dials on these three innovations are sensitive. But when they are set correctly, the economy is a magnificent machine. Clayton M. Christensen

It’s very hard to pick up a defining quote, because it’s that good – just read the entire article. Basically, in the current economic crisis more consumption is bad, long-term investments are good; but nobody does it because short-term investment seems so profitable. Also in the model: why outsourcing is a solution to the wrong problem.

05 November 2012

What’s new in Chrome 24

Apparently not a lot, interface-wise. Most of the changes in this version are under the hood, covering standards support, from the “resolution” media query and the <datalist> element to Shadow DOM and MathML, and new extensions APIs, for example for capturing the contents of a tab.

04 November 2012

Reuters: “E-readers grapple with a future on the shelf”

Now electronic paper companies like E Ink are scrabbling for new ways to sell the technology or in some cases, are pulling the plug entirely.
A recent survey by the Pew Research Center found that of those Americans over 30 who read e-books, less than half do so on an e-reader. For those under 30, the number falls to less than a quarter. Jeremy Wagstaff

I find the statements in this article a little hard to believe, since they are contradicted by other studies I saw lately:

  • A research paper published by on the usage of tablets in the US shows that reading books is by far not a frequent activity on tablets (30.3% of the participants mentioned doing that on a tablet; reading only accounts for 3.5% of the incidences of table use in the study). So if Americans don’t read on tablets and don’t read on e-book readers, how are they consuming e-books?
  • On the other hand a poll on Ars Technica shows a majority of respondents using primarily e-book readers (31.96% using the Kindle, overall 43.83% prefer e-ink devices), with tablets in a distant second place (18.29% for the iPad, 9.72% Android tablets).
  • Another poll on Goodreads, a popular social network dedicated to readers, shows an even greater preference for e-readers: 76.6% versus only 23.4% for the iPad.

Dedicated e-book readers my be slowing down and becoming a niche, but I don’t see them going away anytime soon. I think avid readers will continue to prefer the extended battery life and portability and the distraction-free environment of e-ink readers over tablets.

Kazuo Ishiguro - Să nu mă părăsești

in Bucharest, Romania

Kazuo Ishiguro Never let me goAm avut o oarecare ezitare înainte să încep acest roman, cum mi s‑a întâmplat și cu Pădurea norvegiană a lui Murakami, un fel de senzație că n‑o să‑mi placă pentru că prea este lăudat peste tot. Din păcate – puteți s‑o considerați o prejudecată, dar rezultatul e același – s‑a dovedit a fi adevărată.

Romanul suferă de probabil cel mai mare păcat al unei cărți: e plictisitor! Cam trei sferturi din lungime nu avem parte decât de interminabile monologuri interioare și rememorări ale vremurilor trecute prin prisma lui Kathy H., o îngrijitoare în jur de treizeci de ani care se pregătește de retragere. Amintirile ei gravitează în jurul instituției în care fusese crescută, internatul Hailsham, care capătă o aură de Paradis pierdut prin felul în care se raportează constant la acea perioadă, și a altor doi foști elevi, prietena ei cea mai bună, Ruth, și prietenul acesteia, Tommy. Destul de repede aflăm că cei de la Hailsham sunt „speciali” într‑un fel, deosebiți de cei din afară, dar Kathy se preocupă mai mult de cu totul alte detalii ale vieții de internat, micile certuri și bucurii, jocuri inventate de elevi și reguli impuse de profesori. Indiciile privind secretul elevilor de la Hailsham vin invariabil voalate, însoțite de aceeași formulă „ni se spun unele lucruri, dar nu totul”, care se vrea probabil misterioasă, dar își pierde efectul repetată la nesfârșit. Destinul lor viitor îmbracă repede haina zvonurilor și miturilor, speranțe care le poartă după ei mult după despărțirea de copilărie. Cele câteva scene emoționante și definitorii pentru personaje sunt rare și nu reușesc să alunge platitudinea generală.

Îmi tot vine în minte o imagine cu un râu cu ape repezi – în apă sunt doi oameni care încearcă să se țină unul de celălalt cât de tare pot, dar până la urmă e mult, mult prea greu. Curentul e mult prea puternic. Trebuie să‑și dea drumul unul altuia, să se despartă. Așa cred că e și cu noi. E mare păcat, Kath, pentru că noi doi ne‑am iubit toată viața. Dar asta e. N‑avem ce face. Nu putem rămâne împreună pe vecie.

03 November 2012

Nouă săptămâni la Paris - și nici măcar n-am urcat în Turnul Eiffel!

Cred că sună incredibil de arogant pentru cineva care nici măcar nu a ajuns la Paris și‑și dorește asta de cine știe când, dar nici măcar n‑am simțit nevoia să urc în turn. Am trecut pe acolo într‑o zi ploioasă, cum au fost multe în vara asta din păcate, și prima impresie a fost de schelă gigantică în curs de ruginire. Stând chiar în centru între piloni sub corpul principal și urmărind cu capul pe spate picăturile de apă desprinse cum cădeau cu încetinitorul am avut o senzație vagă de ireal; chiar mă aflam acolo, sub simbolul unui întreg oraș, Mecca unei armate de turiști din toate colțurile globului? M‑am minunat de conștiinciozitatea cu care lumea în jurul meu se înșira la coadă să urce în turn. Nu s‑au mișcat nici măcar când a început să toarne cu găleata în timp ce eu m‑am refugiat sub un stejar în parcul din apropiere. Într‑un fel e de înțeles, atunci când ai poate doar câteva zile la dispoziție vrei neapărat să bifezi un obiectiv atât de faimos. Însă pe de altă parte în timpul pe care îl pierzi la coadă, probabil 2‑3 ore în medie, ai putea să vezi altceva, locuri mai puțin frecventate, mai autentice, unele chiar gratuite – ceea ce nu e de lepădat, de vreme ce faima Parisului ca oraș scump se extinde și la obiectivele turistice; taxa minimă e în jur de 8 EUR1. Și sunt atâtea de văzut în orașul ăsta! Chiar și după nouă săptămâni (mă rog, am mai și muncit, sunt mai degrabă nouă week‑end‑uri) plus încă două bonus o lună mai târziu mă tot gândesc că n‑am epuizat nici pe departe destinațiile, că n‑am făcut suficiente fotografii. Dar, cine știe, poate data viitoare…

Fiind cazați la început pentru o săptămână la periferie, într‑un orășel de care nici măcar parizienii n‑au auzit2, prima vizită a fost la Versailles. Un mic sfat: dacă mergeți în grup trimiteți pe cineva să ia bilete în timp ce restul stau la coada uriașă de la intrare, e mai rapid așa. N‑am fost extrem de impresionat de interior, probabil pentru că am tot văzut castele în zona München‑ului, majoritatea inspirate de opulența Versailles‑ului. Dar nici îmbulzeala de turiști nu cred că a ajutat. Grădinile sunt imense, ar fi nevoie de vreo două zile ca să explorezi în liniște și castelele și împrejurimile. Parcă să ne facă în ciudă, când am ieșit din corpul principal au fost oprite fântânile – poate cel mai frumos aspect – și au pornit din nou de‑abia seara pe la 6 când ne pregăteam să plecăm. Ca și în restul Parisului, m‑a deranjat stilul de a aranja totul (pomi, alei, flori, canale) perfect ordonat, în linii drepte, arată auster, prea artificial pentru mine. În schimb în spatele micului Trianon spațiile verzi au fost amenajate (la indicațiile Mariei Antoaneta) cu o temă rustică, de la căsuțe la iazul cu nuferi, de la vii la răsadurile de legume – mult mai primitor. Tot la Versailles am avut parte de prima întâlnire cu regulile mai neobișnuite ale Franței; mai concret verificarea biletelor se poate foarte bine face și la terminarea turului, așa că păstrați‑le cu grijă; tot așa la metrou în unele stații – la aeroport de exemplu – trebuie să validați biletul și la ieșire.

01 November 2012

Predicting browser market share - 2012 edition

Two years ago I did a small analysis of the market share of browsers, complete with a prediction for the next months. I repeated the procedure last year and I will continue this year, to keep with the ‘tradition’. First, let’s compare last years’ forecast with the actual evolution of the browser market share at the end of 2011 and the beginning of 2012. As you can see in the graph below, the predicted values have been very close to the measured usage for and , even more than six months later. On the other hand Internet Explorer declined more steeply than the forecast, cumulating a difference of 5% 30 weeks after I did the calculation. Many users seem to have migrated to Safari, which gained some 2% market share in the same time frame. Taking a closer look at the breakdown by browser versions, you can notice the slow, but steady increase of ‘Safari for iPad’, which StatCounter apparently tracks under desktop. On the other hand, according to research by the author of html5test.com, many browsers fake the user agent to mobile Safari in order to have access to the best design on some sites, so these numbers could be artificially inflated. Browser market share actual 2011