O apariție recentă printre autorii de SF și încă mai recentă pe lista mea de lecturi, Aliette de Bodard pare o scriitoare cu mare potențial. Din nuvelele publicate până acum am citit câteva plasate în universul Xuya, o lume alternativă în care cultura chineză și cea aztecă joacă roluri majore – o alegere originală cel puțin față de nenumăratele extinderi în viitor ale modelului occidental/american. În ciuda limitărilor de care pot fi mereu acuzate povestirile scurte – spațiul insuficient pentru a dezvolta cum trebuie acțiunea, istoria de până atunci, personajele – Aliette de Bodard reușește să prezinte caractere puternice și bine definite – preponderent feminine – și să abordeze subiecte neconvenționale sau într‑un mod deosebit, care relevă diverse aspecte ale universului alternativ creat sau pur și simplu ale omenirii în general.
Scattered Along the River of Heaven
Desfășurându‑se în două planuri temporale și mai multe locații, povestirea este complexă pentru dimensiunea ei și probabil de aceea a fost mai dificil să leg cele două jumătăți relatate în paralel într‑o imagine coerentă. În planul trecut, două prizoniere politice ale clasei conducătoare San‑Tay, Xu Anshi și Zhiying, pornesc o revoluție împotriva acestora; consecințele reverberează până în prezent, unde Xu Wen, nepoata lui Anshi, călătorește pe San‑Tay Prime pentru înmormântarea bunicii ei. Acum stația spațială Felicity unde a început revolta este independentă, pe planetă se păstrează în schimb efectele vechii culturi colonialiste, limba mixtă High Mheng și folosirea boților prin control mintal.
Identitatea „străinilor San‑Tay” este – zic eu – lăsată înadins ambiguă; inițial am avut impresia că e vorba de extratereștrii, dar e la fel de posibil să fie vorba de oameni de altă rasă sau proveniență. Pe lângă tema destul de evidentă a colonialismului, a tensiunilor generate de rasism, întâlnim alte dileme morale mai subtile: cât de departe poți merge în lupta pentru libertate; cum îi tratezi pe cei care au colaborat cu vechiul regim, „trădându‑și” semenii pentru avantaje materiale și de poziție socială; ce faci atunci când constați că revoluția declanșată de tine nu face decât să înlocuiască un set de stăpâni cu un altul – un aforism preferat din Dune, din câte țin minte. De vreme ce unul din punctele de vedere este al nepoatei lui Anshi, care nu a trăit evenimentele personal, nuvela poate explora de asemenea cum evoluează în timp imaginea eroilor revoluției și conflictul dintre generații, dintre Wen și mama ei, dintre mama ei și Xu Anshi. Foarte plăcut de citit, în ciuda perioadei mai lungi de acomodare cu premisele lumii alternative, și cu un final foarte potrivit, deși puțin amar, ca și versurile lui Anshi inserate între capitole.
I am in halves, dreaming of a faraway home
Not a dry spot on my moonlit pillow
Through the open window lies the stars and planets
Where ten thousand family members have scattered
Along the River of Heaven, with no bridges to lead them home
The long yearning
Cuts into my heart disponibilă online în original.
The Shipmaker
Cum orice space‑opera are nevoie de nave, nuvela aceasta ne introduce metoda de transport mai‑rapidă‑decât‑lumina în universul Xuya, mai exact nașterea unei Minți, inteligența artificială care trăiește și controlează o navă. Și e vorba de o „naștere” la propriu: simbioză de organic și electronic, Mințile sunt crescute în pântece de femei și integrate la termen cu structura fizică a navei. Întregul proces e puternic impregnat de ceremonialul chinez și de principiile armoniei feng‑shui. De data aceasta însă Zoquitl, Purtătoarea Minții, sosește înainte de termenul prevăzut pentru finalizarea navei, punând‑o pe Marea Maestră a Armoniei Designului, Dac Kien, în situația ingrată de a grăbi lucrările într‑un ritm greu de susținut.
Pe lângă povestea centrală, nuvela strecoară multe detalii despre cultura chineză, acum o putere majoră în spațiu, dar totuși legată de vechile obiceiuri și prejudecăți: venerarea strămoșilor, discriminarea împotriva femeilor și a relațiilor între persoane de același sex, cărora le e interzis să aibă urmași și astfel devin o rușine pentru linia familială, sentimentul de superioritate față de gui, de străini, chiar față de Viet, care au făcut parte din societatea chineză de secole. Însăși personajul principal, Dac Kien, e prinsă în mijlocul unei dileme, între dorința de a avea copii și de a se conforma așteptărilor familiei, și dragostea față de poeta Hanh. Ca și The Man who bridged the Mist, în esență o poveste despre alegerile pe care le facem în viață, despre cum putem la sfârșitul zilei să privim în urmă și să afirmăm A meritat
!
disponibilă online în original și în traducere românească.
Jaguar House – in shadow
Plasată mult mai aproape de prezent, dar tot în linia temporală alternativă Xuya, nuvela ne aruncă într‑o perioadă zbuciumată a Marii Mexica, când Venerabilul Orator Ixtli distruge vechile caste războinice într‑o baie de sânge pentru a‑și consolida puterea. Doar Casa Jaguarului supraviețuiește; nuvela se concentrează pe trei foste novice ale ei, acum luptătoare de elită – un fel de ninja din America Centrală. Structura alternează și aici între două linii temporale: în cea prezentă Onalli planifică evadarea lui Xochitl din sediul casei Jaguarului, unde e prizoniera comandantei Tecipiani sub acuzația de trădare. Incursiunile în trecutul din ce în ce mai îndepărtat ne arată în schimb o situație diferită, cum au devenit cele trei adversare de moarte din prietene în rândurile novicilor Jaguari. Din nou o povestire despre alegeri, despre cele pe care le facem forțați de împrejurări, pentru o cauză despre care nu vom ști poate niciodată dacă e cea dreaptă.
disponibilă online în original și în traducere românească.
Shipbirth
De asemenea o povestire despre complicatul proces al nașterii unei Minți, de data asta din perspectiva aztecă, o altă mare putere spațială în universul Xuya. Sau, mai bine zis, o poveste care folosește călătoria medicului Acoimi către un punct îndepărtat din spațiu pentru a asista la o naștere drept pretext pentru a ne introduce în psihicul lui și în realitatea crudă a Dominionului Mexica. Nu trece mult până îți dai seama că sub aparența masculină se ascunde o sensibilitate feminină, pentru că Acoimi a ales de tânăr(ă) o operație de schimbare de sex. Iar starea catatonică a pacientei lui trezește amintiri dureroase tocmai din acea perioadă crucială a vieții sale. O povestire ambiguă ca și Acoimi, cu final deschis și cu un aer ușor neverosimil, dar nu neapărat din lipsa de talent a autoarei, ci mai mult din lipsa de puncte de reper pentru cititor.
Oh, but it wasn’t courage, not at all. It wasn’t blood-lust, or the desire to fight, or even ambition. What it boiled down too – once the skin had been flensed, the bones picked clean – was a simple enough matter.
It was just fear. disponibilă online în original și în traducere românească.
Am fost plăcut impresionat de stil și de aspectele originale ale nuvelelor. Sunt sigur că unul sau mai multe romane în acest univers alternativ ar avea mare succes, dacă scriitoarea va reuși să ofere și câteva personaje masculine credibile și să‑și susțină ideile în formatul mai complex de cursă lungă al unui roman.
Post a Comment