24 September 2011

Facebook is now a news site(?)

The updates keep flowing in from this month: after introducing subscriptions and smart lists, this week another message popped up after I logged in, announcing further changes to the News Feed. This time the two previous views, ‘Top News’ and ‘Most Recent’ have been merged into a single stream and rebranded as ‘Top Stories’. Naturally, the updates are all algorithmically selected by Facebook by taking into account the relationship between you and the person and the amount of interaction with the update. The chronological feed is still there, but somewhere down on the page, buried under the things Facebook thinks are more ‘interesting’ to you. Then there is the news ticker, a smaller version of ‘Most recent’ with real-time activity, sticking to the right side of the screen everywhere you go. And to borrow more random stuff from +, Facebook added two new buttons to the top bar on the right, linking to the profile and the home feed. An odd and useless choice, since the Facebook logo and your picture on the left do exactly the same thing. Facebook Top Stories

23 September 2011

TweetDeck adds scheduling to the Chrome app

Ever since TweetDeck launched their app for Google , I’ve been using it to manage and to keep an eye of notifications without logging in to the social network. Despite fears that it will be discontinued after the acquisition by Twitter, the apps under the TweetDeck brand continue to thrive and add features. The latest addition to the Chrome app is scheduling of updates, arrived with version 0.9.8. The status field added a simple new button with a clock icon, which enables the controls for date and time. Like any other status update from TweetDeck you can add your location, links and select several social networks to update simultaneously. There is even a new ‘Scheduled’ column that you can add from the big ‘TweetDeck’ menu to track the scheduled updates. Scheduling in TweetDeck for Chrome

At first I was pretty excited by the feature; it looked like the perfect opportunity to replace HootSuite, which I only use for scheduling some tweets and Facebook status updates nowadays. Unfortunately, TweetDeck’s solution has the same usability problems as HootSuite: the app doesn’t remember the last used settings and instead defaults every time to the current date/time and deselects the previously used social networks; and a different one on top: setting the time for the post can only be done by clicking on the arrows next to the two fields for hour and minute; you cannot enter the numbers directly from the keyboard or use the keyboard arrows to set the time. This makes scheduling through TweetDeck even more tedious that in HootSuite. Let’s hope they will revisit the setup soon, because in this form it’s barely usable.

22 September 2011

Google Search shows the number of visits to a result

Along with showing which of your online connections have recommended the page, it seems the +1 button in the search results gained another feature: to display the number of times the user has visited that page. The information appears while hovering the +1 button, as well as a small snippet on the bottom side of the result. Judging by the date mentioned in the snippet as my last visit and by the fact that it only shows up while being logged in, I can only assume the feature uses Google Web History, which in my case has been disabled for a couple of years. Come to think of it, the number of times you visited a search result is a good indication of the quality of that page in relation to the query: if you visit it only once, you probably didn’t find the right answer. It was probably a part of ranking for some time and it’s nice to see it being featured more openly on the search results page, because it reinforces the user’s trust in the link he is about to visit.  Google search number of visits to a search result

P.S. I was going to mention the new design of Instant Previews, replacing the magnifying glass with bigger arrows, but the announcement has already arrived on the official blog.

20 September 2011

Another Facebook overhaul: subscriptions and smart lists

It’s been more than a year and a half since the last major changes from ; of course, Facebook hasn’t stopped experimenting, by releasing Messages, Groups and a lot of smaller updates. This time the changes are less about the user interface and more about fundamental features they probably consider essential to keep the advantage over the competition.

Improved Friend Lists

Lists have been a part of the Facebook experience for as long as I can remember, but they never seemed to become a tool for the average user. The recent change aims to make list creation easier and more automated, saving people the hassle of manually managing them. In addition to any list you have created before, Facebook now adds the following types:

  • Smart lists, based on the things you have in common with friends: same city, some workplace or school, family members.
  • Close Friends, Acquaintances and Restricted: these are not automatically created, but have some modifications to the news feed algorithm, so that you will see more updates from ‘close friends’, less from ‘acquaintances’ and the ‘restricted’ ones will not be able to see anything but public posts and information – making them essentially ‘subscribers’ (see the next section).
Updated lists on Facebook
New lists in five easy slides, as explained by Facebook

18 September 2011

Haruki Murakami - Dans, dans, dans

in Bucharest, Romania

Haruki Murakami Dans, dans, dansConceput ca o continuare la În căutarea oii fantastice, romanul se poate citi destul de bine și de sine stătător – ceea ce într‑un fel am făcut și eu, pentru că a trecut ceva vreme de când am citit În căutarea oii fantastice și detaliile sunt acum destul de neclare. Singur după ce părăsit de soție, personajul principal rămas nenumit de‑a lungul întregii cărții își ia un concediu prelungit de la munca de „deszăpezire culturală” și călătorește la Sapporo, la Hotelul Delfin unde o întâlnise ultima oară pe Kiki, cea care acum îl cheamă în visele lui. În paranteză fie spus, citind cartea nu am observat nici măcar un moment lipsa numelui protagonistului, poate un alt indiciu al talentului de scriitor al lui Murakami. Aici îl întâlnește în schimb pe Omul Oaie – cunoscut cititorilor romanului precedent – de la care primește un sfat de viață. După acest punct aparent culminant, povestea pendulează între fostul coleg de generală devenit star de cinema, Gotanda, și Yuki, adolescenta singuratică și dotată cu un strop de puteri vizionare, pe care o ia din proprie inițiativă sub protecția lui. Alți „parteneri de dans” își fac apariția și dispar în propriul lor ritm, inclusiv mult-așteptata Kiki, purtând cartea în direcții mereu noi, din Sapporo în Tokio, Hawaii și înapoi.

Romanul abundă în teme specifice lui Murakami: în primul rând căutarea, personificată aici prin Kiki, dar de fapt o căutare mai profundă după ceva greu de precizat, un loc sau un timp, o persoană sau un sentiment (sau poate toate la un loc) care lipsește sau a fost pierdut. Dacă aș folosi terminologia lui Eliade, aș numi‑o căutarea Centrului, a Sacrului în mijlocul profanului lipsit de direcție – cum ar fi camera Sambo din Noaptea de Sânziene. Un astfel de moment de abolire a timpului intervine în noaptea pe care protagonistul o petrece cu Mei, prostituata de lux plătită de Gotanda. Magicul se întretaie cu realul de numeroase ori în roman, se strecoară în cadru pe nesimțite și preia controlul brusc, făcând din scrisul lui Murakami echivalentul oriental al realismului magic marca Gabriel García Márquez.

13 September 2011

What’s new in Chrome 15

Launched on the 1st of August, 15 has already graduated from the Canary channel, closely sticking with the six weeks release cycle. Let’s see some of the features available starting with version 15:

A new ‘New Tab’ page

Launched as an experiment a while back, the revamped ‘New Tab’ page will become the default starting with Chrome 15. In addition to the features already available in version 14, there is now a separate screen for bookmarks, replacing the bookmarks toolbar, which is no longer shown on the new tab page. The links are displayed in tiles similar to the ‘Most visited’ screen, but smaller and with no preview of the site, only a favicon. Overall it’s a good idea to make bookmarks more visible, but I think the implementation still needs a lot of work to become user friendly. It has already gone through some major changes in the six weeks Chrome 15 spent in the Canary channel, so maybe the finalized version will have solved some of the issues. The main problem I see right now is that the bookmarks screen is limited to 18 links and the user cannot see if there are other more, nor can he access them without deleting some of the visible bookmarks. Fortunately you can easily go to the full bookmark manager by clicking on any of the links on the right ‘Manage bookmarks’ or ‘Show all’. The tiles also don’t have the context menu usually associated with bookmarks and the only way to remove them is to drag a link, which will cause a new button to appear on the lower right side: ‘Remove from Chrome’. Google Chrome 15 bookmarks on the new tab page

11 September 2011

Gabriel García Márquez - Cronica unei morți anunțate

in Bucharest, Romania
ÎN ZIUA în care avea să fie omorît, Santiago Nasar se sculă în zori la cinci și jumătate, pentru a aștepta vaporul cu care sosea episcopul.

Gabriel Garcia Marquez Cronica unei morti anuntateCronica unei morți anunțate” a fost primul roman al lui Gabriel García Márquez pe care l‑am citit și care mi‑a deschis gustul pentru stilul acestuia. Esențialul intrigii se poate rezuma în câteva fraze: într‑un orășel sud-american anonim, o căsătorie mult-așteptată de comunitate se termină tragic: Bayardo San Roman descoperă în noaptea nunții că proaspăta soție, Angela Vicario, nu a fost virgină și o repudiază, iar frații ei, gemenii Pedro și Pablo, hotărăsc să spele onoarea familiei omorându‑l pe Santiago Nasar, presupusul vinovat.

Într‑un fel, romanul se distinge mai mult prin lucrurile pe care nu le face, prin convențiile pe care le încalcă cu bună știință pentru a‑și atinge senzația de realism, de viață care se desfășoară în paginile cărții. De suspans în cel mai strict sens al cuvântului nu poate fi vorba, căci încă din prima propoziție aflăm subiectul, cine și când urmează să fie omorât, așa că ne rămâne să aflăm cum și, eventual, de ce. Cronologia clasică e și ea adaptată pentru cazul de față: de vreme ce nucleul acțiunii are loc în decurs de câteva ore, romanul trebuie să redea evenimente ce se petrec practic simultan, dar se influențează reciproc. E mai degrabă o topologie, o descriere a diferitelor părți ale orașului și a traseelor oamenilor prin acesta, toate convergând asupra momentului fatidic, care revine ca un refren în fiecare parte a romanului: L‑au omorît pe Santiago Nasar! Excursiile în afara acestui moment-cheie sunt totuși dese, dar ușor de justificat prin perspectiva în care e înfășurată tragedia: unul din prietenii lui Santiago Nasar, naratorul, se întoarce după ani în orașul natal pentru a elucida mistele acestei „morți anunțate”. De la această distanță unele detalii ies mai bine la iveală, inclusiv cum s‑au desfășurat viețile protagoniștilor de atunci, dar esențialul – chestiunea (ne)vinovăției lui Santiago – rămâne pentru totdeauna ascuns. În paranteză fie spus, autorul sugerează la final că naratorul este chiar el și deci povestea ar fi reală, căci mătușa din roman a naratorului se numește Wenefrida Mârquez.