Reîntors la aeroport, mi‑am căutat un loc liniștit și am așteptat citind sosirea celorlalți de la Amsterdam. Weekend‑ul prelungit la Oslo nu fusese decât încălzirea pentru o călătorie mai exotică către nordul Norvegiei, unde speram să văd și să fotografiez aurora boreală. Fusese aproape o decizie de moment, cu doar o lună-două înainte văzusem pe Twitter că s‑a eliberat un loc la tura lui Alex Conu, îl contactasem și‑mi rezervasem zboruri și cazarea în Oslo, iar acum stăteam la masă cu ceilalți, urmărindu‑i în timp ce se aruncau asupra mâncării din aeroport, înfometați de drumul de jumătate de zi din București. Și până în insulele Lofoten mai era ceva de mers.
După zborul nocturn cu SAS, am ajuns în Bodø aproape de miezul nopții. Am trimis bagajele mai voluminoase înainte cu un taxi și restul am pornit pe jos prin orășelul adormit spre țărm, însoțiți de poveștile lui Alex despre zăpezile care acopereau străzile și casele din jur cu șase luni înainte, la sfârșitul primăverii. Ne‑am intersectat de câteva ori cu singurul locuitor treaz, un tânăr pe skateboard tras de câinele lui împodobit cu lumini fosforescente – probabil la fel de surprins de procesiunea noastră ca noi de apariția lui. În schimb navetiștii adormiți în sala de așteptare a feribotului au ignorat complet agitația noastră în timp ce aranjam bagajele, verificam orarul cursei către Moskenes și deliberam dacă să luăm pastile contra răului de mare.
