Geoff Ryman - Aer

Chung Mae e o simplă țărancă dintr‑un sat pierdut undeva în munții Asiei Centrale, în țara fictivă Karzistan. Muncește cot la cot cu ceilalți săteni la cultivarea orezului, gătește pentru soțul ei, Joe, fratele și tatăl acestuia, deretică prin casă și pentru a mai completa veniturile modeste ale familiei joacă rolul de specialistă în modă pentru sat, aducând modele noi din oraș și croind rochii pentru tinerele satului, deși ea însăși nu știe să citească revistele la care face referire. Nici pe departe un personaj tipic pentru un roman SF. Probabil cel mai marcant eveniment din viața ei fusese plecarea fiului la oraș pentru a intra în armată. Asta până la sosirea Aer‑ului.

Aer‑ul nu e un concept prea îndepărtat de experiența omului modern; de altfel romanul se plasează în viitorul apropiat, în anul 2020, la a 60‑a aniversare a Madonnei. Pe scurt următoarea generație de Internet, care nu mai are nevoie de computere sau telefoane inteligente – sau de „televizoare” ca în roman – pentru a interacționa cu oamenii; Aer‑ul se conectează direct cu creierul uman și crează acolo o interfață, care se vrea completă și definitivă. În teorie e modalitatea perfectă de a aduce beneficiile societății informaționale în toate colțurile Pământului, chiar și celor analfabeți, ca Mae; un Internet complet democratic, în care toți au aceleași drepturi, pot face și afla virtual orice. O singularitate tehnologică aducând iluminarea și transformând instantaneu fiecare om și societate. Numai că...

Oamenii sunt departe de a fi pregătiți și în Kizuldah testul inițial al Formatului Portal, care imprimă în creier conexiunile necesare pentru recepționarea Aer‑ului, generează confuzie și panică. Sub asaltul brusc al influxului de informații, sătenii nu mai percep realitatea fizică imediată și accidente se petrec. Cel mai grav duce la moartea bătrânei Tung, vecina lui Mae, în timp ce amândouă se aflau conectate în Aer. Odată testul încheiat, Mae constată cu stupoare că o parte din bătrână a rămas în mintea ei, un grav efect secundar neprevăzut de programatorii Aer‑ului. Fiind un mare fan Dune, nu pot să nu compar „accidentul” lui Mae cu transele mirodeniei imaginate de Frank Herbert prin care se nasc Cucernicele Maici Bene Gesserit. Nu numai că Mae poate acum să acceseze amintirile doamnei Tung Mae și aude „vocea” acesteia în mintea ei, dar ea are viziuni cu viitorul satului Kizuldah, iar duhul bătrânei încearcă să capete controlul corpului lui Mae, similar cu „Monstruozitatea” Bene-Gesserit.

Our flesh is earth and fire our desires, and the fire burns through the flesh, the water washes it all away. And what is left is air. And air rises towards heaven.
Mrs Tung

Ceea ce face personajul lui Mae demn de admirație și susține romanul până la sfârșit este hotărârea ei, modul în care ia inițiativa în problemele cu care se confruntă atât ea cât și satul și prin extindere întreaga omenire. Pe plan interior Mae luptă împotriva influenței bătrânei Tung, blocată în trecutul ei imposibil de schimbat, și în același timp explorează Aer‑ul, pentru a‑i descoperi minunile și scopul final. În exterior, mânată de intuiția că Aer‑ul va distruge iremediabil modul tradițional de viață al sătenilor, se străduiește să îi educe pe aceștia pentru pornirea inevitabilă a Aer‑ului programată la un an după test. Pentru comunitatea ei, Mae e un exemplu de erou, care îi conduce spre sfârșitul și noul început dublu: pe plan fizic viitura care mătură satul, în plan intelectual și spiritual venirea Aer‑ului. Ea e singura care intuiește natura sacră a acestuia în spatele tehnologiei profane și se folosește de ea pentru a evada din Infernul în care e aruncată atunci când rămășitele conștiinței doamnei Tung preiau controlul corpului ei.

Romanul strălucește prin atenția la detalii pe multiple planuri, care se combină într‑o lume consistentă și echilibrată cum rareori întâlnești într‑un roman proclamat science-fiction. Satul și locuitorii săi sunt un amalgam de etnii – eloi și karzi – și religii diferite – în principal musulmani și budiști, dar și o familie creștină. Specificul oriental se face simțit de la politețea și ceremonia multor dialoguri până la reinterpretarea termenilor informatici în limbaj local. Conflictele mocnite dintre karzii majoritari și eloi, dintre autoritatea centrală și dorința de autonomie, dintre tradiție și progresism nuanțează relațiile dintre săteni, atitudinile lor față de nou și de învățătura lui Mae. Mentalitățile tradiționale se opun lui Mae cu atât mai mult cu cât viața ei personală după „accident” începe să încalce convențiile – fugărește un vecin cu un satâr, se îndrăgostește de vecinul ei Ken Kuei, se desparte de soț – pentru mulți tot atâtea semne ale „nebuniei” cauzate de contactul cu Aer‑ul. Undeva în fundal, dar cu consecințe puternice asupra poveștii, se conturează lupta pentru controlul Aer‑ului între Națiunile Unite și corporațiile care l‑au dezvoltat, fiecare încercând să impună propriul Format.

Air wins the Clarke Award not simply because it is the best of a shortlist but because it is an outstanding work: a novel which matches any test which could possibly given to a novel and comes up triumphant.
Andy Sawyer for Vector Magazine

Sunt puține lucruri pe care le pot reproșa romanului; singurul lucru care mi s‑a părut forțat și nenecesar este sarcina paradoxală a lui Mae. Totuși finalul cărții o pune într‑o cu totul altă lumină și îi accentuează aspectul de simbol al lumii transfigurate de Aer, în defavoarea unei simple nașteri fizice. Pe scurt, unul dintre cele mai originale și bine construite romane SF pe care am avut ocazia să le citesc în ultima vreme.