Pe colonia Noul Zhongguo, lipsa cronică de femei a constrâns societatea tradiționalistă chineză să adopte un compromis ieșit din comun: băieții care nu trec examenele de admitere în corpul birocraților guvernamentali trec printr‑o operație hormonală în urma căreia devin caihe, substitut de femei și soții devotate pentru cei care s‑au calificat. Într‑o astfel de familie, Prima Consoartă Liang Pao are parte de o surpriză de proporții la întoarcerea soțului său, când acesta coboară din litieră cu o femeie adevărată și o prezintă drept următoarea sa soție. Pus într‑o situație fără precedent, Liang Pao descoperă fără să vrea senzații demult uitate, stârnite de apropierea unei femei, punându‑le în balanță cu datoria sa față de cămin, și se întreabă, așa cum n‑a făcut niciodată până acum, dacă e fericit.
Deși conflictul emoțional e descris subtil, cu atenția la detaliu obișnuită la Aliette de Bodard, am avut impresia că povestirii îi lipsește ceva, și anume motivul pentru care colonia are în componență atât de puține femei. Aș putea evident specula că este o consecință a preferinței chineze pentru moștenitori masculini, dusă la extrem de coloniști, dar aș fi preferat ca textul în sine să conțină o explicație sau o aluzie, oricât de departe de subiect ar fi. În forma curentă pare o soluție excesiv de elaborată – schimbarea sexului pentru majoritatea populației și fertilizarea artificială constituie o investiție masivă de fonduri și tehnologie – la o problemă care poate s‑ar fi putut soluționa mult mai simplu, de exemplu prin varierea procentului de nou-născuți în favoarea fetelor pentru câteva generații până la echilibrarea raportului între sexe.
disponibilă online pe site‑ul Electric Velocipede
Post a Comment