Roger Zelazny - Nine Princes in Amber

În clinica privată Greenwood, un rănit se trezește din convalescență amintindu‑și… mai nimic în afara accidentului de mașină care l‑a adus pe patul de spital. Descoperind repede că e aproape vindecat și că sora are ordine de a‑l ține pe loc, trece rapid la acțiune și evadează, nu înainte de a scoate de la directorul clinicii câteva informații prețioase – numele său, Carl Corey, și pe cel al surorii sale care l‑a internat, Evelyn Flaumel. Odată ce se prezintă la adresa acesteia devine din ce în ce mai clar că în spatele amneziei lui se ascunde o intrigă complicată în care sora e doar un pion fără prea mare importanță. În timp ce o joacă pe degete cu afirmații ambigue, încercând să evalueze situația, Corwin descoperă un pachet special de cărți de tarot în care atuurile îi reprezintă pe el și frații lui și care începe să declanșeze amintiri de mult îngropate. După ce fratele lui Random îi cere ajutorul și se refugiază în casa Florei, cei doi frați încep împreună o călătorie lungă și complicată spre regatul lor, misteriosul Amber ascuns între Umbre, unde Corwin speră să‑și regăsească memoria și rolul său în povestea pe care deocamdată doar o bănuiește.

Amber was the greatest city which had ever existed or ever would exist. Amber had always been and always would be, and every other city, everywhere every other city that existed was but a reflection of a shadow of some phase of Amber.

Nouă prinți din Amber e primul dintr‑o serie mai lungă de romane fantasy plasate într‑un univers mai special. În centru: regatul Amber spre care duc toate drumurile ca spre o Romă eternă, iar restul lumilor, inclusiv Pământul, sunt doar Umbre ale acestei realități fundamentale, mai asemănătoare sau mai diferite de modelul originar. La prima vedere l‑ai putea considera o versiune a ideii universurilor multiple din fizica contemporană, dar ideea este mult mai veche, derivată din conceptul hindus maya ale realității ca iluzie a simțurilor – și Zelazny era destul de familiarizat cu hinduismul de vreme ce l‑a folosit ca fundal pentru un alt roman al său – și amintind puternic de conceptele de Centru, de Sacru și Profan descrise de Mircea Eliade. Singura realitate este Amber, regatul prim pentru al cărui tron se luptă cei nouă prinți din titlu – sau cel puțin cei care mai sunt în viață. De vreme ce doar cei de sânge regal de Amber cunosc secretele lumii și magia atuurilor de tarot, au forță supraomenească și pot călători liber în lumile-Umbre, se pot găsi ușor similitudini cu zeii Olimpului grecesc – de exemplu orașul Amber are o replică fidelă subacvatică în Rebma, așa cum Olimpul lui Zeus este oglindit de curtea lui Poseidon. Ba mai mult, dispariția lui Oberon, adevăratul rege și tatăl prinților, care a declanșat lupta crâncenă pentru succesiune, reface un alt scenariu mitic, deus otiosus, care se repetă în multe mituri indo‑europene.

[…] but of Shadow I have this to say: there is Shadow and there is Substance, and this is the root of all things. Of Substance, there is only Amber, the real city, upon the real Earth, which contains everything. Of Shadow, there is an infinitude of things. Every possibility exists somewhere as a Shadow of the real. Amber, by its very existence, has cast such in all directions and what may one say of it beyond? Shadow extends from Amber to Chaos, and all things are possible within it.

Dar magia și mitul nu sunt elementele cele mai importante, deși permit scene impresionante și grandioase, cum ar fi drumul celor doi frați către Amber. Metoda de călătorie mi‑a adus aminte de cărările Silfene din Steaua Pandorei – călătorii trec pe nesimțite dintr‑o Umbră în alta, remarcând pe drum schimbări mai subtile sau mai bruște ale peisajului pe măsură ce se apropie de destinația lor. Lăsând însă la o parte magia, povestea gravitează în jurul intrigilor și luptelor pentru tron, alianțelor și trădărilor dintre frați în timp ce încearcă să elimine câte un pretendent deosebit de puternic, cu dueluri corp la corp sau ciocniri între armate și flote – și din acest punct de vedere se apropie de seria Cântec de Gheață și Foc al lui George R.R. Martin. De altfel Martin s‑a declarat un fan al lui Zelazny, așa că nu e exclus ca Amber să fi inspirat ciclul mai faimos pe care l‑a precedat cu decenii. Ritmul lui Zelazny este însă mult mai alert, de multe ori concentrând o întreagă scenă, aruncând o revelație într‑o singură propoziție aproape lipsită de emoție; dar pentru mine asta are de obicei mai mult impact decât o explicație pe lung, de vreme ce mă obligă să‑mi pun imaginația în mișcare. Nu lipsesc momente amuzante și referințe culturale pământene – până la urmă Corwin a petrecut secole pe Pământul-Umbră. Numele lui Oberon e doar una din aluziile la piesele lui Shakespeare, iar la un moment dat în călătoriile lui Corwin trece printr‑o junglă în care oamenii se luptă cu napalm, amintind de războiul din Vietnam. Dar probabil cea care m‑a făcut să zâmbesc cel mai tare a fost când Corwin și Random, trecând printr‑o lume în care dinozaurii încă trăiesc, se opresc să mănânce la localul Kentucki Fried Lizzard Partes – cred că legătura e evidentă!

Besides, I like libraries. It makes me feel comfortable and secure to have walls of words, beautiful and wise, all around me. I always feel better when I can see that there is something to hold back the shadows.

Cartea are și câteva puncte slabe în care‑și arată vârsta. Personajele feminine sunt limitate la planul secund și complet ignorate în lupta pentru putere. Însăși ambiția prinților de a ajunge pe tron pare de multe ori artificială și unidimensională și autorul nu prea explică de ce e o motivație atât de puternică de vreme ce implică mai mult pericole decât recompense; să fie doar setea de putere? Singurul care manifestă o personalitate mai complexă, talent de poet și un început de compasiune față de soldații pe care îi conduce la moarte e Corwin – de așteptat, el fiind povestitorul și constant în centrul acțiunii. Chiar și așa, este un pic prea asemănător cu un alt personaj al lui Zelazny, nemuritorul Conrad. Totuși romanul rămâne o lectură plăcută, rapidă și antrenantă, care‑ți deschide gustul pentru celelalte romane din serie.