Search Engine Land: “A Year Later, Google’s Block Sites Feature Remains Blocked”

In 2011, Google rolled out a feature allowing searchers to block web sites they don’t like from appearing in its search results, which drew great attention. That got dropped last year, when Search Plus Your World was launched last January. A year later, Google says there are no firm plans for it to return. Danny Sullivan

I wondered several times what became of that feature. It looks to be more collateral damage from promoting behind Google+ to the top of the priorities list, just like it happened to Google Reader… It’s too bad it got dropped like that, it could potentially be more useful than Search Plus Your World – it would be another filter, but one we would at least have some control over. Funny thing is, the recent redesigns of Google’s search results also removed the references to Search Plus Your World (it’s now just another search setting) making way for the Knowledge Graph.

Bloomberg: “Apple’s Profit vs. Amazon’s Promise”

Apple makes so much money that investors are leery of whether it can continue growing. In stark contrast, Amazon has made so little that, paradoxically, it continues to hold out the prospect of limitless growth. The magic of Steve Jobs’s recent years of Apple presentations was that you could rely on Apple to introduce perfectly, gloriously finished products. Bezos has done the opposite: whether it’s cloud computing services or the Kindle, Bezos keeps giving investors works in progress. Mark Gimein

It’s always amazing to see how worked up people get when it comes to Apple. The latest wrangle: despite good quarterly results, Apple’s stock plunged, shaving billions upon billions of USD from its (previously) record marked cap. Newsflash: the stock market is (and always was) highly volatile, hard to understand and predict. Probably the next best thing to a ‘perfect market’, it’s highly susceptible to changes in demand and supply and, as such, to the smallest changes in sentiment and perception by the traders. Just as we, the consumers, are very irrational in our choices, the stock market reacts less to hard numbers and facts and more to future trends that may not even materialize. The market got over-enthusiastic six months ago and now it switched to being over-pessimistic about Apple.

Greg Bear - Muzica sângelui

Singularitatea tehnologică – fuziunea dintre uman și cibernetic într‑un nou nivel super-avansat de inteligență – e o temă destul de populară în science-fiction în ultima vreme, ca și nenumăratele modalități în care ne poate schimba viața. În povestirea de față, Greg Bear abordează ideea dintr‑un unghi diferit, în care componenta artificială nu se naște în cipuri de siliciu, ci din ADN, proteine și celule. Totul începe cu doi vechi prieteni care se reîntâlnesc după câțiva ani. În timp ce Edward a ales o carieră de ginecolog lipsită de riscuri, Vergil lucrează în cercetare, dezvoltând Biocipuri Aplicabile Medical pentru corporația Genetron. Sau mai bine zis lucrase până în urmă cu câteva zile, când a fost concediat și a plecat ducând cu el pe ascuns unele dintre cele mai avansate modele. În prima parte povestea se mișcă greu, suferind din plin de păcatul de a inunda textul cu prea multe informații în care cade atât de des science-fiction‑ul. Vergil e construit pe modelul omului de știință îmbătat de setea de cunoaștere, de posibilitățile noilor tehnologii la care lucrează, fără să ia în considerare efectele lor negative. Mai târziu lucrurile se precipită și consecințele cercetărilor lui încep să iasă la iveală, atât în mintea lui Edward cât și pentru cititor. Chiar dacă unele sunt ușor de anticipat, finalul vine în forță cu implicații profunde la nivel planetar și chiar mai departe, care surprind și m‑au pus pe gânduri mai mult decât mă așteptam. Merită citită, dacă nu pentru vreun merit stilistic, pentru ideea originală și de impact.

ca să fie clar, nu e vorba de romanul din 1985, ci de povestirea care l‑a precedat.

Reuters: “Are annotations the new comments?”

Recently, two different people told me on the same day that they were going to launch a comments section based on annotations — where readers comment on individual sentences or paragraphs or arguments, rather than a story or post as a whole.
The promise here is twofold: it helps the conversation stay on topic, and it also raises the possibility of really improving the original post, keeping it updated and accurate, all through crowdsourced technology. Felix Salmon

Hmm, this remind me of something… can’t quite put my finger on it…

I personally like the concept, but I think it will be very hard to “get right”. Put too many annotations on the article and the original content gets lost in a sea of noise; show too few and people won’t even notice them, making it hard for the project to take off. And how will the increased information density fit into a mobile webpage? Google tried something like that once with SideWiki and didn’t get much traction.

via Marcel Weiß

The Economist: “Offshoring: Welcome home”

Offshoring in services is, to be sure, still going strong overall. But early pioneers of services offshoring are bringing work back home, having discovered that looking after customers and developing new IT tools are in fact a “core” part of business. For many firms, sending call centres overseas has turned into a nightmare. We just can’t get the accents right, confesses one Indian outsourcing executive. As with manufacturing, the advantages of outsourcing services are falling. For an American firm, the gap between the cost of employing an Indian software programmer and the cost of a local one will fall to under 20% by 2015, predicts Offshore Insights, a Pune-based advisory firm. All this could add up to the “Death of Outsourcing”, says a paper by KPMG, whose consultants have long advised Western firms on sending work overseas. The Economist

Oops! But it had to happen eventually. Driving operating costs down doesn’t help if you don’t generate enough profit and long-term value for customers.

I bet I know which Indian outsourcing executive is referenced in the article too!

George R.R. Martin - Zburătorii Nopții

Nu mai citisem de mult nimic de George R.R. Martin și cum nu simt nici cel mai mic imbold de a mă apuca de o serie fantasy prea lungă și încă neterminată am dat în schimb de o colecție de povestiri de pe vremea când încă scria SF.

Zburătorii nopții

Prima ne pune la început în fața unui mister fascinant: studiind miturile vechi de milenii ale raselor inteligente din sectorul de spațiu cunoscut oamenilor, xenomitologul Karoly d’Branin descoperă indicii despre un grup de vehicule misterioase care călătoresc în spațiul vast dintre stele sub viteza luminii, îndepărtându‑se încet dar sigur de centrul Căii Lactee. Însoțit de o echipă cu diverse talente, de la specialiști în computere la telepați, se îmbarcă la bordul Zburătorului Nopții pentru a ajunge din urmă și studia un volcryn. Din păcate povestea deteriorează repede într‑un horror ieftin, o baie de sânge nejustificată din care supraviețuiesc puțini. Atmosfera tensionată e redată bine, dar nu mi‑a plăcut schimbarea asta de registru; în loc de o rezolvare elegantă a problemei volcrynilor am avut parte de cadavre care se măcelăresc reciproc… În plus explicațiile pentru crime devin din ce în ce mai alambicate și forțate. Într‑un fel povestirea se trădează singură, își ratează potențialul și nu ajunge nicăieri.

Comandă prioritară

Ca reeditare a goanei după aur pe o planetă virgină, pietrele prețioase de pe Grotto numite voylburi sunt foarte căutate – cel puțin până cineva va reuși să le sintetizeze artificial. Pentru exploatarea lor, colonia folosește cea mai eficientă – și ieftină – soluție: manipulatorii de cadavre. Din păcate pentru câștigurile lor și așa la limită, baronul local Lowell Bartling urăște cadavrele și e pornit să‑i gonească de pe planetă. Iar Matt Kabaraijian, unul dintre manipulatori, iubește zona și ar cam vrea să se stabilească aici – de unde și conflictul principal. Interesantă, dar nu impresionantă, mai ales că am avut deja parte de cadavre ambulante în prima povestire, deși acolo erau controlate psihic, iar aici prin tehnologie ca niște roboți.

Facebook Graph Search has potential, but lacks relevance

So this week it finally happened, a move many have expected for years: Facebook is getting serious about search! I don’t have access yet, it will be slowly and carefully scaled up from a limited start in the US (you can join the waiting list here, by the way), so I can’t say anything first-hand about the quality of the results, but some criticism comes to mind nevertheless. It’s not the first launch by Facebook that has the tech media crazy with headlines and how it will revolutionize or kill this or that competitor – Messages comes to mind – but in my opinion it’s unlikely to do that for several reasons:

Facebook Graph Search hands-on by The Verge