După ce a fost expulzată brusc și violent din Universitatea Ascunsă, ucenica vrăjitoare Tara Abernathy se întoarce în satul natal, unde încearcă să ducă o viață modestă, lipsită de magie. Dar un raid asupra satului îi lasă fără unul din puținii lor apărători, așa că Tara se hotărăște să ajute în modul în care știe cel mai bine: aducând la viață corpul ucis pentru a putea păzi din nou comunitatea. Din păcate pentru bunele ei intenții, vecinii ei nu văd cu ochi buni asemenea activități, și Tara e salvată de la o linșare iminentă de Elayne Kevarian, un asociat important la firma de necromanție Kelethres, Albrecht, and Ao. Împreună zboară spre Alt Coulumb, unde Elayne, cu Tara drept asistent provizoriu, a fost însărcinată de firmă cu o afacere delicată: executarea testamentară a zeului orașului, puternicul Kos De‑a-Pururi-Arzătorul, care, în ciuda onorificului său, a decedat brusc într‑o noapte, lăsând în urmă numeroase contracte de onorat și mistere de dezgropat.
By the grace of fortune (or something else), she landed three mere miles from what passed for an oasis in the Badlands, a stand of rough grass and brambles clustered around a brackish spring. She couldn’t walk, but made the crawl by sunrise. Caked with dirt and dried blood, she dragged herself over sand and thorn to the muddy pool at the oasis’s heart. She drank desperately of the water, and to pull herself from death’s brink she also drank the life of that desolate place. Grass withered beneath her clutching fingers. Scrub bushes shrank to desiccated husks. The oasis died around her and she crumpled to the arid earth, wracked with wounds and deep illness. Dream visions tore at one another in her fever, lent strength and form by her proximity to the Crack. She saw other worlds where the God Wars never happened, where iron ruled and men flew without magic.
Three Parts Dead a așteptat ceva să‑i vină rândul după ce am cumpărat‑o, dar m‑a prins după ce am citit un singur capitol și după ce am terminat‑o pot să spun că demult n‑am mai citit o carte așa de antrenantă și distractivă. Cu tonul înțepător și ritmul rapid mi‑a adus aminte de aventurile lui Bobby Dollar; tematica și universul în sine, unde oamenii interacționează constant cu zeii și încearcă să se sustragă de sub controlul lor, se apropie mult de City of Stairs. Spre deosebire de romanul din urmă, unde zeii au fost deja îngenuncheați și societatea a evoluat timp de decenii în lipsa lor, aici conflictul dintre divinități și magicieni, cei care au smuls secretele zeilor pentru a le folosi împotriva lor, e încă în toi. După un șir de războaie violente, Lumea Nouă a fost aproape complet eliberată de sub controlul divin, în timp ce cea Veche rămâne fieful lor (o referință destul de transparentă la Eurasia și Americi, mi s‑a părut mie), cu Alt Coulumb prins între aceste două lumi în conflict, ultimul oraș condus de un zeu de pe coasta Lumii Noi (cel mai probabil New York‑ul acestei lumi alternative).
Diversitatea și originalitatea sunt clar puncte forte ale romanului. Autorul combină nenumărate ființe fantastice din mitologie și cultura cinematografică în moduri noi, găsind în același timp feluri de a le integra în povestea principală, astfel încât nu ai niciodată impresia că divaghează și se pierde în detalii marginale. Ca în multe povești cu magicieni avem de a face cu o Academie și profesori ale Meșteșugurilor vrăjitorești, un loc care în sine ar merita un roman separat pentru a‑i explora originile ca loc de refugiu pentru cei cu afinități magice în timpul războiului devastator cu Zeii. Autorul prezintă în treacăt și consecințele utilizării constante a forțelor magice: cei dedicați Meșteșugului se văd transformându‑se irevocabil de‑a lungul anilor, pe de o parte capătă o viață îndelungată, pe de alta devin mai distanți, reci, ca și cum lumina stelelor din care‑și trag forța vine să le înlocuiască treptat sângele și viața din vine.
“Dame Alban has spent the last half-century experimenting with alternatives to the skeletal phase of a Craftswoman’s late life.”
“So she’s turned herself into a statue?”
“Inhabited a statue, more precisely. A brilliant idea: stone has its own soul, and an artist’s skill invests it with more. Not enough to sustain human consciousness indefinitely, but if you have competent artisans and you’re willing to pay, you can have any body you wish, until it crumbles.”
“All of those statues, on the walls and everything…”
“Any one could host her.”
Întâlnim de asemenea gargui, oameni care se pot transforma în ființe de piatră sub razele Lunii, odată demult Zeița lor protectoare; vampiri care nu atacă pentru a suge sângele, ci în schimb oamenii dependenți de senzațiile euforice din timpul hrănirii unui vampir caută să fie mușcați; o forță de ordine legată prin magie de Zeița Justiției, care acționează la unison, rapid și eficient. Ca să nu mai vorbesc de numeroasele vrăji, ființe și instrumente magice – aș putea spune chiar tehnologie, căci forța divină (sau mai nou cea vrăjitorească) se substituie avansului tehnologic, susținând un oraș cu lumini, încălzire, transport și armament.
The engine driving this lift ran on steam pressure, steam produced from water by heat. Alt Coulumb’s generators derived that heat not from felled trees or the black magic oils of the ancient dead, but from the grace of a god who, ages ago, took the people of this twist of coastline as his own. If Ms. Kevarian was to be believed, that god was dead. His gifts of fire and heat would persist until the dark of the moon, when debts resolve and prices fall due. Then, they would fade. Tara stood in a metal box dangling by a thin cord over a thirty-story drop, and the other end of that cord was held by the promise of a ghost.
Pe acest fundal colorat, acțiunea centrală poate părea seacă uneori, plină de investigații și proceduri legale, dar mie mi‑a plăcut mult această parte, în special pentru că autorul inventează mereu moduri de a condimenta până și cele mai banale acte, cum ar fi consultarea arhivelor unui ordin bisericesc. Personajele nu sunt neapărat un exemplu de complexitate sau tensiune interioară, dar fluiditatea acțiunii și bogăția mediului compensează în mare. În ciuda încercării de a trăi o viață simplă, e clar că Tara se simte cel mai bine folosindu‑și talentele magice; Tehnicianul Novice Abelard, sacerdot în biserica Zeului Kos, trece printr‑o scurtă criză de credință, dar e repede cooptat în echipa Elayne-Tara; iar magicienii seniori, Elayne și Profesorul Denovo par să fi trecut de mult peste orice indecizii despre cursul lor în viață. Singura care dezvoltă un conflict interior demn de o tragedie este Cat, o prietenă a lui Abelard care în același timp lucrează în garda orașului, Costumele Negre; căutând cu disperare o experiență spirituală profundă, ea pendulează între dependența de mușcăturile de vampir și detașarea rece a Costumului Negru, care devine în sine o altă formă de dependență.
Un aspect la care romanul scârțâie oarecum este că alunecă un pic prea mult în categoria pentru tineri, devenind previzibil: așa cum bănuiam, toate personajele de partea binelui, sau cel puțin neutre, supraviețuiesc celor mai dure tratamente, sau chiar se întorc la viață, în timp ce marele antagonist e învins fără drept de apel. Pe de altă parte, pedeapsa lui din final este atât de brutală și de bine planificată în cursul acțiunii, că e greu să fie considerat un roman ușor pentru adolescenți.
În concluzie, surprinzător de bun, în asemenea măsură încât de‑abia aștept să parcurg alte aventuri în această lume plină de variație și tensiune. Din fericire, autorul a publicat deja șase romane din serie, explorând alte părți ale lumii; chiar dacă nu vom reîntâlni personajele de aici decât mult mai târziu, sunt destul de convins că le voi citi pe toate, mai devreme sau mai târziu. În paranteză fie spus, o altă diferență față de The Divine Cities e că acolo n‑am simțit nici un imbold de a continua cu restul trilogiei, am rămas cu impresia că autorul a epuizat tot ce avea interesant de spus în acel prim roman, ceea ce nu e nici pe departe cazul aici. La cantitatea (și calitatea) de material disponibil, nu m‑ar mira să vedem seria Craft ecranizată cândva, de preferință sub formă de serial pe mai multe sezoane, fiecare bazat pe un alt roman.
Post a Comment