După o lectură atât de masivă ca Disfuncția Realității am simțit nevoia de o schimbare de ritm. Aveam de multă vreme colecția de față pe Kindle (din câte țin minte descărcată gratuit), așa că m‑am decis să o încerc. Așa cum au remarcat alții în recenzii online, calitatea povestirilor este foarte variabilă, de la unele groaznice la altele remarcabil de reușite. Fiind vorba de 25 de texte, voi încerca să‑mi mențin remarcile scurte și la obiect, altfel riscă să devină unul dintre cele mai lungi articole de pe blog.
Colecția debutează din păcate cu una dintre cele mai slabe componente, Clover de Charlie Jane Anders. Un cuplu gay primește în dar o pisică de la un străin misterios, cu promisiunea că le va aduce noroc timp de șapte ani. După această perioadă de grație, străinul se întoarce cu o nouă pisică, avertizându‑i pe cei doi că norocul e posibil să li se schimbe. Se schițează o vagă poveste oarecum fantastică, sugerându‑se că pisicile erau de fapt oameni transformați printr‑o vrajă, dar mi‑a fost imposibil să găsesc vreun rost pentru care ai scrie ceva atât de insipid. Singurul motiv pentru care a fost inclusă este cel mai probabil că autorul este editorul colecției.
Următoarea, The Art of Space Travel de Nina Allan, vine cu o schimbare ca de la pământ la cer, o poveste subtilă, delicată și emoționantă despre relația dintre o fiică și mama ei. Undeva în deceniile următoare, când expedițiile spre Marte devin un spectacol recurent, rutina lui Emily, o cameristă din UK, este întreruptă de vestea că doi astronauți vor înnopta în hotelul unde lucrează. Evenimentul o face să reflecte din nou la propria ei copilărie, deoarece mama ei Moolie, bolnavă și senilă din cauza unui accident în urmă cu zece ani, a susținut dintotdeauna că tatăl ei este un astronaut decedat într‑una din primele expedițiile marțiene, evitând însă să dea detalii sau nume. Evident, adevărul se dovedește mai prozaic și mai aproape de casă. Deși am intuit ușor dezvăluirea din final, am fost impresionat de relația complexă dintre cele două, de iubirea și devotamentul fiicei, pentru că am trecut eu însumi prin experiența de a avea grijă unul singur de mama mea bolnavă.