Official Gmail Blog: “A new inbox that puts you back in control”

Today, Gmail is getting a brand new inbox on desktop and mobile that puts you back in control using simple, easy organization.

On the desktop, the new inbox groups your mail into categories which appear as different tabs. You simply choose which categories you want and voilà! Your inbox is organized in a way that lets you see what’s new at a glance and decide which emails you want to read when. Itamar Gilad

I find the title ironic, since control is the exact opposite of this new feature: you get a couple of fixed categories and messages get sorted automatically into one of them. Or I should say randomly since in my inbox I saw newsletters scattered across ‘Promotions’, ‘Updates’ and ‘Forums’ with no apparent logic. This sounds very similar to Auto-Enhance on Google+ processing photos in the background, removing control from users and giving it to Google’s beloved algorithms.

Living Digitally: “Review of Google Glass”

If you think that Glass is too nerdy to be successful, consider early perceptions around things like personal computers in general, mobile phones, and Bluetooth headsets. Even wristwatches were once widely thought to be a threat to masculinity. It wasn't until soldiers started strapping their pocket watches to their wrists because it was much more practical than having to remove them from a pocket that wristwatches started to gain acceptance beyond frivolous feminine accessories. Christian Cantrell

A valid point, but I would say it applies more to the rumored smartwatch than to Glass.

What’s new in Chrome 28

As many other ‘even’ releases, Chrome 28 doesn’t add many features – at least nothing immediately apparent in day-to-day browsing. I get the impression the development is currently focused on Chrome OS – a lost cause in my opinion that is just trying to implement features ‘real’ operating systems have had for ages – and on the migration to the new rendering engine Blink. This should first translate into faster page loads thanks to a new threaded HTML parser.

The main officially announced feature are the new rich notifications, now enabled by default on Windows and Linux – the Mac port is still being worked on. While they look better and display more information, including action buttons to quickly reply to notifications, they are part of a worrying trend at Google to move away from standards to proprietary APIs. Also I haven’t seen them implemented anywhere outside Gmail, for example TweetDeck doesn’t use them. That could well change as the feature graduates to the stable channel in a couple of weeks, but the fact that it’s no longer a standard means website owners will have to do extra work to implement them for a marginal benefit.

void Fox() Dev Blog: “Why the new Google Hangouts screws over users”

So in summary... Google has pulled the plug on support on a protocol they've helped popularize, after years of promising interoperability, for reasons that are dubious at best, and in a way that leaves people who don't jump to the new Hangouts app unable to talk to their contacts without any feedback that their IMs aren't getting through... and they've done that with no warning to anyone. I imagine there's a bunch of people out there wondering where some of their buddies have gone, or why their messages aren't getting responses, because this isn't documented anywhere. trysdyn

It’s a sad day for the Internet when Facebook supports an open standard and Google doesn’t…

Roger Zelazny - The Hand of Oberon

Urmărind unicornul, Corwin, Random și Ganelon ajung în fața unui alt Pattern și își dau seama că acesta este de fapt modelul original și Amber‑ul în care crescuseră este doar prima dintre Umbre, cea mai fidelă proiecție a acestei surse ascunse. O pată neagră corespunde Drumului Întunecat și în centru se găsește un Atu cu o figură nouă, în care Random îl recunoaște pe fiul său de mult dispărut, Martin. Acum devine clar că în Amber există un trădător, cel care a confecționat Atu‑ul, l‑a chemat pe Martin și l‑a înjunghiat, sângele lui murdărind perfecțiunea Pattern‑ului pentru a deschide Drumul Întunecat oștirilor Haosului. În timp ce Random însoțit de Benedict pleacă în căutarea fiului său – presupunând că mai e în viață – Corwin se întoarce în Amber pentru a încerca să descopere identitatea trădătorului și să‑l împiedice să‑și finalizeze planurile împotriva Amber‑ului.

The enemy of the moment is not as important as our own inner weakness. If this is not mended we are already defeated, though no foreign conqueror stands within our walls.

A patra carte din serie combină cu succes elemente din celelalte trei: deși intrigile și dezvăluirile continuă în același ritm alert ca în partea precedentă, avem parte din nou de mai multă acțiune, în special dueluri individuale, ca la început. Odată ce trădătorul e demascat, undeva pe la jumătatea romanului, și foștii lui aliați se întorc împotriva lui, ceilalți frații se coordonează pentru a‑l împiedica să se acordeze cu Giuvaierul Judecății, ceea ce i‑ar da puterea să distrugă Amber‑ul și să recreeze lumea după propriile dorințe. Nici una din tabere nu reușește însă o victorie deplină, ci doar decât să pareze loviturile celeilalte – altfel unde ar mai fi suspansul pentru partea finală? Totul se desfășoară, din nou, într‑un interval de o zi sau cel mult două și la fiecare pagină se simte tensiunea, voința unora de a‑și apăra viața opunându‑se cu voința trădătorului de a schimba lumea din temelii. Sfârșitul vine cu o nouă revelație care să păstreze interesul crescut pentru volumul următor, deși de data asta Zelazny a lăsat destule indicii din care s‑ar fi putut deduce din timp acest secret – inclusiv titlul romanului.

SkyView: virtual skies on a smartphone

I’ve heard some people complain that mobile apps don’t fully utilize the capabilities of smartphones, specifically the gyroscope/accelerometer. One notable exception is SkyView, an iPhone app designed to display sky objects, from planets, stars and constellations to man-made satellites. It’s like virtual reality, with a layer of astronomical information overlaid on the current environment captured through the camera. The sky layer updates automatically as you move the phone around, so you can explore the skies in all directions, even under your feet. It’s a quick way for amateur astronomers to identify the general direction where they can find objects of interest – and the app also has a search function to locate them directly. The app can display the planetary configuration for almost any time in the past or future, making it much easier to plan observations by testing the location beforehand. Most astronomical events are rare enough that you don’t get a second chance at them in a lifetime.

iOS-like progress bars in desktop YouTube

As some have rightfully noticed, iOS remains the first choice for developers when it comes to launching apps or testing new designs. Two of the most recent examples include Flickr – who launched their iOS app first and followed up with the Android app and a desktop redesign – and Google with the new Maps design. I recently noticed another example on YouTube: while loading a new video or a search page, the site shows a thin progress bar underneath the address bar, just like the one found in Chrome for iOS and in the Google Search app. The color is different – a red hue to match YouTube’s logo – but the concept is similar. For now it only shows up while using Chrome, but it will probably extend to other desktop browsers soon.

Flickr Blog: “A better, brighter Flickr”

Biggr. A free terabyte of space

At Flickr, we believe you should share all your images in full resolution, so life’s moments can be relived in their original quality. No limited pixels, no cramped formats, no memories that fall flat. We’re giving your photos room to breathe, and you the space to upload a dizzying number of photos and videos, for free. Just how big is a terabyte? Well, you could take a photo every hour for forty years without filling one.

Markus Spiering

This feels like back in 2004 when webmail providers offered merely a couple of megabytes and Gmail launched with 1GB of free storage space.

So I gave Feedly a try…

Long story short, I uninstalled it after about 15 minutes. I tried it a couple of times before and never got along with their ‘design-overload’. Unfortunately nothing has changed since:

• Every where you turn there is an animation in the way: hover over articles in ‘Title view’ and a row of sharing icons slide in from the right. There are animations when you open and close articles, when you hover over the menu button, when you expand categories. Of course, there is no way to turn all these distractions off.
• Speaking of sharing icons, why do we need them in title view? Am I supposed to share articles without reading them? I can already do that on Twitter, I don’t need a RSS reader for it.
• The most annoying interface decision for me is hiding the subscriptions panel. I switch between feeds dozens of times a day and in Google Reader this takes just a click. In Feedly on the other hand I need to hover over the menu, expand the category I want and then open a feed – that’s two or three actions every time I want to read something else! Or I could go to the ‘Index’, but that’s inconveniently placed at the bottom of the panel, so I would have to scroll all the way there and it would still take three clicks every time.
  I noticed later that the panel stays visible if you maximize the browser window. But that makes absolutely no sense, it’s just another example of bad experience for the sake of pretty design. When you expand full articles, they are confined to the center of the screen anyway, so there would be plenty of room to show the left panel all the time. I suspect some eager designer wanted to slap on a nice piece of ‘responsiveness’ without thinking about how people actually use the product.
• I also dislike how Feedly implemented the subscription list: if you have just a couple of feeds in a category you will see read feeds together with unread ones – which is useless, since I rarely want to check sources with no new articles. If you have many more feeds you get a link with ‘x more sources’ at the bottom that reveals – surprise! – feeds with no new items! I can’t see any logic behind this, read sources can be easily found in ‘Index’, there is no need to take up space here!

Feedly may have a nice-looking user interface, but the user experience is lousy. If this is the best Google Reader replacement, I would rather move to Twitter and save myself the headaches. Fortunately Google Reader still has about a month to live and I hope to see the Digg alternative launched by then. Or I could start paying 2$/month for Feedbin, who looks much closer to the simple and efficient Reader experience than Feedly.

Roger Zelazny - Sign of the Unicorn

După ce a mărșăluit asupra Amber‑ului în fruntea armatei lui recrutate din Umbre și înarmate cu armele din Avalon pentru a se trezi în mijlocul unei lupte pentru apărare împotriva forțelor Haosului, Corwin întoarce soarta luptei, respinge atacatorii și primește de la fratele său muribund, Eric, Giuvaierul Judecății, simbolul puterii supreme din Amber. Deși aparent obține dintr‑o lovitură tot ce‑și dorea din momentul în care își recăpătase memoria, Corwin descoperă repede că noua lui poziție e complicată și nesigură. Pe lângă planurile de apărare împotriva Haosului care se poate întoarce oricând pe Drumul Întunecat, trebuie să jongleze și cu intrigile propriilor frați și cu bănuiala de a‑l fi eliminat pe fratele Caine, susținător al lui Eric, găsit mort la marginea pădurii Arden la doar o săptămână după revenirea lui Corwin.

Contrar așteptărilor pentru o carte în mijlocul unei serii, Sign of the Unicorn e departe de a fi o simplă legătură între început și final, ba chiar eu o consider cea mai reușită dintre toate. Povestea face o schimbare la 180 de grade de la marșurile îndelungate prin Umbre și desfășurările armate pentru a umple numeroase goluri din urmă prin simple conversații. Întâi între Corwin și Random, care rememorează evenimentele care l‑au adus pe Pământ, cerând protecția lui Corwin în fața unor urmăritori redutabili care puteau trece prin lumile-Umbră – așa cum se credea că nu pot face decât cei din familia regală Amber. Apoi între Corwin și Flora, cea care‑l supraveghease timp de secole în timpul amneziei, încercând să afle cine a fost responsabil de accidentul său. Apoi o conferință cu toți frații și surorile în viață pentru a stabili un plan de bătaie și cine este de partea lui, cine împotrivă. Nu poate lipsi o vizită înapoi pe Pământ, care devine o caracteristică a fiecărui roman.

Google+: “New Google+: Stream, Hangouts, and Photos”

Photos: your darkroom is now a Google data center

• Auto Enhance. Taking a good photo and making it great is a task generally reserved for professional photographers. That’s why, for example, we continue to support and improve tools like the Nik Collection. For everyone else we’re introducing Auto Enhance: a new way to improve brightness, contrast, saturation, structure, noise, focus... and dozens of other factors automatically. Simply upload some photos, then open the lightbox to see Google's enhancements. And that’s it. (And of course: you can undo the changes at any time.) Here’s some sample images to get you started.
• Auto Awesome. Sometimes we’ll create a brand new image based on a set of photos in your library. For example: if you upload a sequence of photos, we’ll try and animate them automatically. Or if you send us a few family portraits, we’ll find everyone’s best smile, and stitch them together into a single shot. Likewise with panoramas, filmstrips, and a whole lot more. We call these kinds of enhancements Auto Awesome.

Vic Gundotra

Even as an amateur photographer, I have a problem with all the new ‘auto’ functions (and Auto Awesome is the lamest name for a feature I heard in a while). Post-processing is indeed part of every photo we take, whether it’s done by in-camera software or on more powerful desktop PC’s, but as most photographers know, relying on the camera’s auto settings is rarely the recipe for a good photo. I don’t expect Google to do a better job with automated software, even running on their huge server farms. These all sounds like features intended for casual users who can’t be bothered to learn what shutter speed is and as such I expect them to be copied by Facebook (probably for Instagram) in the next six months. Photography enthusiasts will want some degree of control over the result of their work. After all, Ansel Adams’ quote reads You don’t take a photograph, you make it, not “Google makes it”.

Revista Argos - numărul 1, aprilie 2013

Eu unul nu prea citesc literatură românească – cu câteva excepții – și cu atât mai puțin SF românesc, dar am încercat să‑i dau o șansă de data asta pentru că revista de față a fost lansată în paralel și în format digital (și pentru Kindle pe deasupra) pe elefant.ro. Din păcate mi‑a confirmat alegerea de până acum de a evita produsele românești pe piața asta – pe scurt singurele lucruri care merită citite sunt articolele.

După editorialul redactorului șef despre cariera de scriitor, interviul cu Dan Lungu „Mă tentează posibilitatea de a destabiliza realitatea”, realizat de Dan Doboș, atinge niște puncte foarte interesante despre tensiunea dintre cultură și comercial, sau cel puțin despre cum e percepută la noi, pentru că în alte părți nu se pune deloc problema așa, și despre cum a fost influențată separarea această – nefastă, aș zice – de anii regimului comunist. Din păcate atitudinea asta de elită, de club exclusivist, este în continuare răspândită și dăunătoare în primul rând autorilor, care se urcă artificial pe un piedestal de unde aleg să ignore sau să ridiculizeze opiniile cititorilor. Pentru că, nu‑i așa, cititorii nu pot să înțeleagă procesul de creație, nu sunt experți și nu au competența să critice, nu fac parte din „club”. Acești autori par să uite că publicul este cel care le finanțează pasiunea de a scrie și i‑aș sfătui să‑și facă odată un calcul cât de bine ar trăi dacă și‑ar vinde cărțile doar în cercul de inițiați care știe să le aprecieze lucrările la adevărata valoare. A se vedea aici recenta discuție de pe CititorSF relativ la un roman al lui – ironic – Dan Doboș, cel care a realizat interviul de față. Și acum să trecem la povestiri:

Asta înseamnă public, piață, consum, capitalism. Se preferă tirajele discrete sau decente, subvenția de la stat și, evident, valoarea. Tirajele mari miros urît și anunță, cumva apocaliptic, triumful gustului public, inevitabil mediocru, asupra valorii certificate de critica literară, eminamente universitară. Desigur, cu toții sînt de acord că toată lumea trebuie plătită – autor, editor, distribuitor –, însă… din bani publici. Deoarece, nu‑i așa?, cultura adevărată nu a fost niciodată vandabilă ș.a.m.d.

Krulwich Wonders: “Our Very Normal Solar System isn't Normal Anymore”

We are now beginning to understand that nature seems to overwhelmingly prefer [planetary] systems that have multiple planets with orbits of less than 100 days, says Steve Vogt, astronomer at the University of California, Santa Cruz. This is quite unlike our own solar system, where there is nothing with an orbit inside that of Mercury. So our solar system is, in some sense, a bit of a freak and not the most typical kind of system that Nature cooks up.

Robert Krulwich

Hmm, 700 known planetary systems out of an estimated 100 billion planets in the entire galaxy? I wouldn’t start drawing conclusions as to whether our own system is typical or not. They might be just as wrong as when we knew only one and assumed it was “the norm”.

Roger Zelazny - The Guns of Avalon

După ce evadează din temnițele Amber‑ului cu ajutorul lui Dworkin, cu vederea refăcută, Corwin revine la planul său inițial de a cuceri tronul cu o forță militară aparte, pușcași. Deoarece praful obișnuit de pușcă nu se aprinde acolo, Amber‑ul nu are nici o apărare în fața unui asemenea atac. Corwin însă cunoaște o altă substanță care poate detona în Amber, descoperită accidental cu multe secole în urmă pe când domnea în Avalon. Astfel pornește printre Umbre căutând una similară Avalon‑ului de unde să obțină suficient praf pentru o întreagă armată. Pe drum însă întâlnește un cavaler rănit ce fusese atacat de un soi de demoni. Corwin rămâne să‑l ajute și îl duce înapoi în fortăreața Lorraine, unde află că această Umbră e sub asediul unui misterios Cerc Întunecat din care ies neîncetat noi monștrii și care se mărește pe zi ce trece, amenințând să înghită întreaga lume.

Dacă în prima parte a ciclului Corwin se străduiește să ne convingă că Amber‑ul e singura lume adevărată, centrul și sursa tuturor lumilor, în The Guns of Avalon începem să descoperim că lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Apar aluzii la Curțile Haosului și astfel la o dualitate între Ordine și Haos, între Bine și Rău, care se inspiră atât din creștinism pentru imaginile demonice, cât și din miturile grecești ale creației născute din haos. Răul vine din Cercul Întunecat – și mai târziu pe Drumul Întunecat care străbate paradoxal nenumărate Umbre până la poalele muntelui Kolvir pe care se înalță Amber. Și Corwin începe să se schimbe în proprii săi ochi, căci, deși mânat în continuare de ura față de fratele său Eric și de dorința de a urca pe tron, bănuiește că apariția Drumului Întunecat este parțial vina lui, în urma blestemului aruncat asupra lui Eric și meditează în câteva rânduri asupra rolului său în lume, mai degrabă „un rău mai mic” decât bunătatea întruchipată. Ba mai mult, vedem curând cum alții sunt capabili să‑l ducă de nas, exploatând slăbiciunea lui pentru femei frumoase și pentru familie.

Weather apps for iPhone: Forecast vs. Yahoo!

It seems like every other week a new weather app for the iPhone launches. It’s one of the easier ways to test new design ideas or user interface concepts, because the back-end data is relatively easy to obtain from one of several providers and that leaves more time to refine the interface. I have tried several of them as well, though most haven’t stuck around on my phone for more than a couple of days. Accuweather is horribly slow and bloated, while Sun and Solar are just to sparse with the information they provide. For a long while I have been using Celsius, which has a neat bonus in showing the current temperature as a badge icon so you can see it every time you unlock the phone. Lately there have been some good additions to the list that I both like:

Forecast is a full web app accessible from the desktop as well as from any smartphone – unlike Sun, which claims to be a web app but can only be installed on iOS devices. The design is very clean, with pastel colors and a couple of simple gestures: tap on the current weather icon to see details; swipe up to see the 7-day forecast; tap any day to see a short description and detailed, hour-by-hour forecast with temperature, rain potential, sunrise and sunset times; tilt the phone in landscape mode for a Easter-Egg. What’s remarkable about Forecast is that – for most of the time – it feels just like a native app, very responsive and with barely any lag while looking up data online. The best evidence for this is the ‘Map’ mode showing the cloud cover for a couple of days before and after today. Design and speed aside, the best of all is that the forecast is very accurate and reliable.

TechCrunch: “Google Buys Wavii For North Of $30 Million”

Both Apple and Google were competing for the Seattle-based startup, and Google eventually won. Apple wanted the company, which developed its own aggregation technology and natural summarization algorithms, for its Siri division. The 25-person-strong team, including founder Adrian Aoun, will be moving down from Seattle to join Google’s Knowledge Graph division. Alexia Tsotsis

I’ve been using Wavii since the launch, almost exactly a year ago, and I was impressed with the results of their aggregation and discovery algorithm. The app used a combination of ‘topics’ and social signals to generate a personalized newsfeed based on your chosen interests, a much superior model to following people on Twitter and somewhat similar to Quora. And best of all, the app grouped news about the same subject under a single headline so you didn't have to go through many similar articles when some big story hit. It was like my own, personal TechMeme. It would have made a hot addition for Google Reader’s ‘recommended’ section – which I always found completely irrelevant – but since that’s out of the picture, I guess the Knowledge Graph will be a good place for it as well.

The app had a lot of problems as well, ranging from slow start-up, crashes, a too complicated way of sharing news – which was improved in version two, but still far from perfect – to the simple fact that very few people used it. Nevertheless I will miss the app and I hope the algorithms will be put to good use by Google in the future.